010 __ $a9786068437019
035 __ $a791.4/D28
101 _0 $arum
102 __ $aRO
200 _0 $aCinema $hVol. 1 $iImaginea-mișcare
210 _# $aCluj-Napoca $cTact $d2012
215 __ $a308 p.
225 _0 $aCinemag
299 __ $aCinema Vol. 1 : Imaginea-mișcare
300 __ $aGlosar
330 __ $aCuprins Notă asupra ediţiei (de Ioan Pop-Curşeu)5 Cuvânt înainte11 I. TEZE DESPRE MIŞCARE (primul comentariu la Bergson)13 Prima teză: mişcarea şi momentul / 13 A doua teză: momente privilegiate şi momente oarecare / 16 A treia teză: mişcare şi schimbare. - întregul, Deschisul sau durata. - Cele trei niveluri: întregul şi părţile sale; mişcarea; întregul şi schimbările sale / 21 II. CADRU ŞI PLAN, CADRAI ŞI DECUPAJ21 Primul nivel: cadru, ansamblu sau sistem închis. - Funcţiile cadrului. - Extra-câmpul: cele două aspecte ale sale / 27 Al doilea nivel: plan şi mişcare. - Cele două feţe ale planului: spre ansambluri şi părţile lor, spre întreg şi schimbările sale. - Imaginea-mişcare. - Secţiune mobilă, perspectivă temporală / 36 Mobilitate: montaj şi mişcare a camerei. - Problema unităţii planului (planurile-secvenţă). - Importanţa falsului racord / 43 III. MONTAJ51 Al treilea nivel: întregul, compoziţia imaginilor-mişcare şi imaginea indirectă a timpului. - Şcoala americană: compoziţie organică şi montaj la Griffith. - Cele două aspecte ale timpului: intervalul şi întregul, prezentul variabil şi imensitatea / 51 Şcoala sovietică: compoziţie dialectică. - Organicul şi pateticul la Eisenstein: spirală şi salt calitativ. - Pudovkin şi Dovjenko. - Compoziţia materialistă a lui Vertov / 55 Şcoala franceză dinainte de război: compoziţie cantitativă. - Ritm şi mecanică. Cele două aspecte ale cantităţii de mişcare: relativ şi absolut. - Gance şi sublimul matematic. - Şcoala expresionistă germană: compoziţie intensivă. - Lumina şi întunericul (Murnau, Lang). - Expresionismul şi sublimul dinamic / 66 IV. IMAGINEA-MIŞCARE ŞI CELE TREI TIPURI ALE SALE (al doilea comentariu la Bergson) Identitatea dintre imagine şi mişcare. - Imagine-mişcare şi imagine-lumină / 87 De la imaginea-mişcare la tipurile ei. - Imagine-percepţie, imagine-acţiune, imagine-afecţiune / 94 Proba inversă: cum să anulezi cele trei tipuri (Film de Beckett). - Cum se compun tipurile / 101 V. IMAGINEA-PERCEPŢIE107 Cei doi poli, obiectiv şi subiectiv. - „Semi-subiectiva" sau imaginea indirectă liberă (Pasolini, Rohmer) / 107 Spre o altă stare a percepţiei: percepţia lichidă. - Rolul apei în şcoala franceză dinainte de război. - Gremillon, Vigo / 114 Spre o percepţie gazoasă. - Materia şi intervalul după Vertov. - Engrama. - O tendinţă a cinematografului experimental (Landow) / 119 VI. IMAGINEA-AFECŢIUNE: CHIP ŞI GROS-PLAN127 Cei doi poli ai chipului: putere şi calitate / 127 Griffith şi Eisenstein. - Expresionismul. - Abstracţia lirică: lumina, albul şi refracţia (Sternberg) / 132 Afectul ca entitate. - Icoana. - „Primitatea" după Peirce. - Limita chipului sau neantul: Bergman. - Cum să scapi de chip / 137 VII. IMAGINEA-AFECŢIUNE: CALITĂŢI, PUTERI, SPAŢII OARECARE147 Entitatea complexă sau exprimatul. - Conjuncţii virtuale şi conexiuni reale. - Componentele afective ale gros-planului (Bergman). - De la gros-plan la celelalte planuri: Dreyer / 147 Afectul spiritual şi spaţiul la Bresson. - Ce este un spaţiu „oarecare"? / 155 Construcţia spaţiilor oarecare. - Umbra, opoziţia şi lupta în expresionism. - Albul, alternanţa şi alternativa în abstracţia lirică (Sternberg, Dreyer, Bresson). - Culoarea şi absorbţia (Minnelli). -Cele două feluri de spaţii oarecare şi frecvenţa lor în cinematograful contemporan (Snow) / 159 VIII. DE LA AFECT LA ACŢIUNE: IMAGINEA-PULSIUNE175 Naturalismul. - Lumile originare şi mediile derivate. - Pulsiuni şi bucăţi, simptome şi fetişuri. - Doi mari naturalişti: Stroheim şi Bunuel. - Pulsiuni de parazitism. - Entropia şi ciclul / 175 O caracteristică a operei lui Bunuel: puterea repetiţiei în imagine / 185 Dificultatea de a fi naturalist: King Vidor. - Cazul şi evoluţia lui Nicholas Ray. - Al treilea mare naturalist: Losey. - Pulsiunea de senilitate. - întoarcerea împotriva sieşi. - Coordonatele naturalismului / 188 IX. IMAGINEA-ACŢIUNE: MAREA FORMĂ199 De la situaţie la acţiune: „secunditatea". - înglobantul şi duelul. -Visul american. - Marile genuri: filmul psiho-social (King Vidor), westernul (Ford), filmul istoric (Griffith, Cecil B. de Miile) / 199 Legile compoziţiei organice / 212 Legătura senzorimotoare. - Kazan şi Actors Studio. - Amprenta / 216 X. IMAGINEA-ACŢIUNE: MICA FORMĂ223 De la acţiune la situaţie. - Cele două tipuri de indicii. - Comedia de moravuri (Chaplin, Lubitsch) / 223 Westernul la Hawks: funcţionalismul. - Neowesternul şi tipul său de spaţiu (Mann, Peckinpah) / 229 Legea micii forme şi burlescul. - Evoluţia lui Chaplin: figura de discurs. - Paradoxul lui Keaton: funcţia minorantă şi recurentă a marilor maşini / 234 XI. FIGURILE SAU TRANSFORMAREA FORMELOR245 Trecerea de la o formă la alta la Eisenstein. - Montajul atracţiilor. -Diferitele tipuri de figuri / 245 Figurile Marelui şi ale Micului la Herzog / 252 Cele două spaţii: înglobantul-suflu şi linia de Univers. - Suflul la Kurosawa: de la situaţie la întrebare. - Liniile de univers la Mizoguchi: de la traseu la obstacol / 255 XII. CRIZA IMAGINII-ACŢIUNE267 „Terţitatea" după Peirce şi relaţiile mentale. - Fraţii Marx. - Imaginea mentală după Hitchcock. - Mărci şi simboluri. - Cum desăvârşeşte Hitchcock imaginea-acţiune ducând-o la limită / 267 Criza imaginii-acţiune în cinematograful american (Lumeţ, Cassavetes, Altman). - Cele cinci caracteristici ale acestei crize. -Destinderea legăturii senzorimotoare / 277 Originea crizei: neorealismul italian şi Noul Val francez. - Conştiinţa critică a clişeului. - Problema unei noi concepţii despre imagine. -Către un dincolo al imaginii-mişcare / 285 Glosar291 Postfaţă (de Bogdan Ghiu)295
606 _0 $aCinematografie
606 _0 $aEstetică
606 _0 $aFilosofie
606 _0 $aFilm (cinematografie)
606 _0 $aFilm (estetica artei)
675 __ $a791.43.01
686 __ $a791.4
700 _0 $aDELEUZE, GILLES
702 _0 $4traducător $aPop-Curșeu, Ștefana
702 _0 $4traducător $4editor $aPop-Curșeu, Ioan
702 _0 $4postfaţă $aGhiu, Bogdan
975 _0 $a791.43.01