010 __ $a9786068437279
035 __ $a791.4/D28
101 _0 $arum
102 __ $aRO
200 _0 $aCinema $hVol. 2 $iImaginea-timp
210 _# $aCluj-Napoca $cTact $d2013
215 __ $a378 p.
225 _0 $aCinemag
299 __ $aCinema Vol. 2 : Imaginea-timp
330 __ $aCuprins Notă asupra ediţiei (de Ioan Pop-Curşeu)5 I. DINCOLO DE IMAGINEA-MIŞCARE9 Cum să definim neorealismul? - Situaţiile optice şi sonore, în opoziţie cu situaţiile senzorimotoare: Rossellini, De Sica - Opsemne şi sonsemne: obiectivism-subiectivism, real-imaginar - Noul Val: Godard şi Rivette - Tactisemnele (Bresson)9 Ozu, inventator al imaginilor optice şi sonore pure - Banalitatea cotidiană - Spaţii goale şi naturi moarte - Timpul ca formă imuabilă / 24 Intolerabilul şi clarviziunea - De la clişee la imagine - Dincolo de mişcare: nu doar opsemnele şi sonsemnele, ci şi cronosemnele, lectosemnele, noosemnele - Exemplul lui Antonioni / 30 II. RECAPITULARE A IMAGINILOR ŞI A SEMNELOR39 Cinema, semiologie şi limbaj - Obiecte şi imagini / 39 Semiotică pură: Peirce şi sistemul imaginilor şi al semnelor -Imaginea-mişcare, materie signaletică şi trăsături de expresie non-lingvistice (monologul interior) / 46 Imaginea-timp şi subordonarea sa faţă de imaginea-mişcare -Montajul ca reprezentare indirectă a timpului - Aberaţiile de mişcare -Emanciparea imaginii-timp: prezentarea sa directă - Diferenţă relativă între clasic şi modern / 51 III. DE LA AMINTIRE LA VISE (al treilea comentariu la Bergson)63 Cele două recunoaşteri, după Bergson - Circuitele imaginii optice şi sonore - Personaje ale lui Rossellini / 63 De la imaginea optică şi sonoră la imaginea-amintire -Flashbackuri şi circuite - Cei doi poli ai flashbackului: Carne, Mankiewicz - Timpul care se bifurkă, după Mankiewicz -Insuficienţa imaginii-amintire / 67 Circuite din ce în ce mai mari - De la imaginea optică şi sonoră la imaginea-vis - Visul explicit şi legea sa - Cei doi poli ai săi: René Clair şi Bufiuel - Insuficienţa imaginilor-vis - „Visul implicat": mişcările de lume - Feerie şi comedie muzicală - De la Donen şi Minnelli la Jerry Lewis - Cele patru epoci ale burlescului - Lewis şi Tati / 76 IV.CRISTALELE DE TIMP93 Actualul şi virtualul: cel mai mic circuit - Imaginea-cristal -Distincţiile indiscernabile - Cele trei aspecte ale circuitului cristalin (exemple diverse) - Chestiunea ambiguă a filmului în film: banii şi timpul, arta industrială93 Actualul şi virtualul, după Bergson - Teze bergsoniene despre timp: întemeierea timpului / 106 Cele patru stări ale cristalului şi timpul - Ophuls şi cristalul perfect -Renoir şi cristalul fisurat - Fellini şi formarea cristalului - Problema muzicii de cinema: cristal sonor, galop şi ritornelă (Nino Rota) -Visconti şi cristalul în descompunere: elementele lui Visconti / 111 V.VÂRFURI DE PREZENT ŞI STRATURI DE TRECUT (al patrulea comentariu la Bergson)129 Cele două imagini-timp directe: coexistenţă a straturilor de trecut (aspecte), simultaneitate a vârfurilor de prezent (accente) -A doua imagine-timp: Robbe-Grillet, Bufiuel - Diferenţele inexplicabile -Real şi imaginar, adevărat şi fals / 129 Prima imagine-timp: straturile de trecut, după Orson Welles -Problemele profunzimii de câmp - Metafizică a memoriei: amintirile evocabile inutile (imagini-amintire), amintirile inevocabile (halucinaţii) -Progresia filmelor lui Welles - Memoria, timpul şi pământul / 138 Straturile de trecut, după Resnais - Memorie, lume şi epoci ale lumii: progresia filmelor - Legile de transformare a straturilor, alternativele indecidabile - Plan lung şi montaj scurt - Hărţi, diagramă şi funcţii mentale - Topologie şi timp non-cronologic - De la sentimente la gândire: hipnoza / 152 VI. PUTERILE FALSULUI165 Cele două regimuri ale imaginii: din punctul de vedere al descrierilor (descriere organică şi descriere cristalină) - Din punctul de vedere al naraţiunilor (naraţiune veridică şi naraţiune falsificatoare) - Timpul şi puterea falsului în imagine - Personajul falsificatorului: multiplicitatea sa, puterea sa de metamorfoză / 165 Orson Welles şi problema adevărului - Critica sistemului judecăţii: de la Lang la Welles - Welles şi Nietzsche: viaţă, devenire şi putere a falsului - Transformarea centrului la Welles - Complementaritatea montajului scurt cu planul-secvenţă - Marile serii de falsificatori -De ce nu e orice echivalent cu orice? / 179 Din punctul de vedere al povestirii (povestire veridică şi povestire simulatoare) - Modelul de adevăr în real şi ficţiune: Eu = Eu -Dubla transformare a realului şi a ficţiunii - „Eu este un altul": simularea, fabulaţia - Perrault, Rouch şi ce înseamnă „cinema-verite" -Ceea ce a fost înainte, ceea ce va fi după sau devenirea ca a treia imagine-timp / 192 VII. GÂNDIREA ŞI CINEMATOGRAFUL203 Ambiţiile primului cinema: artă a maselor şi nouă gândire, automatul spiritual - Modelul lui Eisenstein - Primul aspect: de la imagine la gândire, şocul cerebral - Al doilea aspect: de la gândire la imagine, figurile şi monologul interior - Chestiunea metaforei: cea mai frumoasă metaforă din cinema - Al treilea aspect: egalitatea dintre imagine şi gândire, legătura dintre om şi lume - Gândirea, putere şi cunoaştere, întregul / 203 Criza cinematografului, ruptura - Artaud precursorul: neputinţa de a gândi - Evoluţia automatului spiritual - Prin ce este cinematograful esenţialmente implicat - Cinema şi catolicitate: credinţa, în locul cunoaşterii - Raţiuni de a crede în această lume (Dreyer, Rossellini, Godard, Garrel) / 213 O structură teorematică: de la teoremă la problemă (Astruc, Pasolini) -Gândirea Exteriorului: planul-secvenţă - Problema, alegerea şi automatul (Dreyer, Bresson, Rohmer) - Noul statut al întregului -Interstiţiu şi tăietură iraţională (Godard) - Dislocarea monologului interior şi refuzul metaforelor - întoarcerea de la problemă la teoremă: metoda lui Godard şi categoriile / 226 VIII. CINEMA, CORP ŞI CREIER, GÂNDIRE203 „Daţi-mi deci un corp" - Cei doi poli: cotidianitate şi ceremonie -Primul aspect al cinematografului experimental - Cinematograful corpului: de la atitudini la gestus (Cassavetes, Godard şi Rivette) -După Noul Val - Garrel şi problema creării cinematografice a corpurilor - Teatru şi cinema - Doillon şi problema spaţiului corpurilor: nealegerea / 245 Daţi-mi un creier - Cinematograful creierului şi problema morţii (Kubrick. Resnais) - Cele două schimbări fundamentale din punct de vedere cerebral - Ecranul negru sau alb, tăieturile iraţionale şi re-înlănţuirile -Al doilea aspect al cinematografului experimental / 264 Cinema şi politică - Poporul lipseşte... - Transa - Critica mitului -Funcţie fabulatorie şi producere de enunţuri colective / 279 IX. COMPONENTELE IMAGINII291 Filmul „mut": văzut şi citit - Vorbitul ca dimensiune a imaginii vizuale -Act de vorbire şi interacţiune: conversaţia - Comedia americană -Filmul vorbit lasă să se vadă, iar imaginea vizuală devine lizibilă / 291 Continuumul sonor, unitatea sa - Diferenţierea sa după cele două aspecte ale extra-câmpului - Vocea externă şi al doilea tip de act de vorbire: reflexiv - Concepţie hegeliană sau concepţie nietzscheeană asupra muzicii de cinema - Muzică şi prezentare a timpului / 302 Al treilea tip de act de vorbire, actul de fabulare - Nouă lizibilitate a imaginii vizuale: imaginea stratigrafică - Naşterea audio-vizualului -Autonomia imaginii sonore şi a imaginii vizuale - Cele două cadraje şi tăietura iraţională - Straub, Marguerite Duras - Raport între cele două imagini autonome, noul sens al muzicii / 313 X. CONCLUZII341 Evoluţia automatelor - Imagine şi informaţie - Problema lui Syberberg / 341 Imaginea-timp directă - De la opsemne şi sonsemne la semnele cristaline - Diferitele tipuri de cronosemne - Noosemnele - Lectosemnele - Dispariţia flashbackului, a extra-câmpului şi a vocii externe / 353 Utilitatea teoriei în cinema / 364 Postfaţă (de Ioan Pop-Curşeu)365
606 _0 $aCinematografie
606 _0 $aEstetică
606 _0 $aFilosofie
606 _0 $aFilm (cinematografie)
606 _0 $aFilm (estetica artei)
675 __ $a791.43.01
686 __ $a791.4
700 _0 $aDELEUZE, GILLES
702 _0 $4traducător $aPop-Curșeu, Ștefana
702 _0 $4traducător $4editor $4postfaţă $aPop-Curșeu, Ioan
975 _0 $a791.43.01