299 __ $aCritică şi biografie : istoria literaturii ca album de familie
975 __ $a821.135.1.09
200 __ $aCritică şi biografie $eistoria literaturii ca album de familie $fAntonio Patraș $bCarte tipărită
700 __ $aPATRAŞ, ANTONIO
010 __ $a9789736127687
035 __ $a821ro.09/P44
675 __ $a821.135.1.09
686 __ $a821.135.1
606 __ $aLiteratură română
606 __ $aNeamţ (judeţ)
606 __ $aCritică literară
101 __ $arum
102 __ $aRomania
210 __ $aIaşi $cTimpul $d2019
215 __ $a400 p.
330 __ $aIDEEA DE BIOGRAFIE ÎN CRITICA ROMÂNEASCĂ . 7 Critică şi ideologie. Oamenii începutului de drum; Titu Maiorescu, olimpianul. Dincolo de biografie; Privind viaţa. Constantin Dobrogeanu Gherea şi critica ştiinţifică; Momentul Călinescu. Biografie şi roman ELOGIUL IMPERFECŢIUNII. DE LA TEROARE LA BUN SIMŢ N. Steinhardt şi critica la persoana I • 29 Bunul simţ ca paradox; Pentru o literatură nobilă şi sentimentală; Reabilitarea naivităţii. Pasiunea mobilizatoare şi critica ironiei; Scriitorul şi umbra lui. De la viaţă la operă Pentru reabilitarea locului comun. Jean Paulhan şi „Teroarea în Litere" • 48 Retorică şi antiretorică. O dispută cu final deschis; Expresia creatoare de realităţi;„Vive La Terreur!" ISTORIA LITERATURII ŞI LIMITĂRILE ESTETISMULUI. RECONFIGURĂRI POLEMICE Istoria literaturii ca album de familie • 65 Istoria literaturii - un „monument" de lucruri mărunte; Portret şi anecdotă. Câteva definiţii; Metoda biografistă; Tipuri de scriitori. Literatură şi sexualitate; Starea de excepţie. De la viaţă la operă Literatura română văzută din exil • 85 Specificul naţional şi canonul estetic al literaturii române; începuturile literaturii române. Patosul naţionalist; Creativitate literară şi angajament civic; Politeţea ca armă. Critica, teatrul şi arta dialogului social; Dincolo de estetism. Funcţia pedagogică a literaturii; Cinismul şi ironia clasicilor. Perfecţiunea formală - o prejudecată inhibitoare; Fantezia creatoare. Formă şi sens în literatură; Poezie şi spontaneitate. „Naivitatea" ca stare de graţie a lirismului Interbelicul - „vârsta de aur” a literaturii române «119 Panorama alternativă a literaturii române şi modelul lovines- cian; Clasicii modernităţii şi canonul estetic al literaturii române; Scriitorii reprezentativi şi pecetea lor stilistică de neconfundat; Creativitate şi specific naţional; Singurătatea scriitorului român. Triumful individualităţii O istorie politică a literaturii române • 140 Literatură şi ideologie. Condiţia scriitorului român în comunism; Literaturile române postbelice. O posibilă tipologie; Definiţii şi delimitări conceptuale. Câteva corecţii; Periodizarea literaturii române postbelice; Efemer şi durabil în literatură Mircea Anghelescu şi istoria culturală a literaturii române • 154 închisoarea noastră cea de toate zilele; Călătoresc, deci exist. Treptele lumii sau calea către sine a literaturii române; De la literatura călătoriilor la călătoria ca literatură PRIN ALŢII SPRE SINE. CRITICĂ ŞI AUTOBIOGRAFIE Pentru o nouă expresivitate în literatură şi artă *171 „Bănuiala mişcă sensurile"; Clişeul şi tristeţea previzibilităţii Vară de noiembrie. Portret al criticului la tinereţe • 177 Memoria timpului trecut. Un vânător în lumea scriitorilor; Anii de ucenicie. Despărţirea de magistri; Scrisul şi meseria de vânător. Sau secretul de a fi mereu tânăr în căutarea omului din carte • 186 Condiţia criticului român, de la E. Lovinescu la Eugen Simion; „Ex Occidente lux". Un tânăr critic român la Paris; Parisul - principalul „personaj" al jurnalului; Detestabilul „eu" şi fanatis¬mul pudorii; Ştim noi cine este Eugen Simion?; Mitologizarea (autojbiografiei. De la omul concret la simbol Nicolae Manolescu - un maiorescian de cursă lungă • 206 Autonomia esteticului şi perspectiva istorică; Maiorescu, Caragiale şi românii; Condiţia criticului. Peste mode şi timp Literatură şi politică. Peştele în apă, peştele pe uscat *217 Olimpianismul criticului şi rădăcinile lui amare; între scris şi citit sau despre o anumită formă de personalitate Grădinile lui Virgil Nemoianu • 224 înaintând mascat. Câteva întâlniri cordiale; Recursul Ia memorie. Teorie şi autobiografie; De la plăcutele incursiuni eseistice la fascinaţia erudiţiei; Dumnezeu, postmodernismul şi kalokagathia; în familie şi în bibliotecă. Viaţa ca plimbare tihnită PROFILURI CONTEMPORANE Bunul Dumnezeu sălăşluieşte în detalii • 243 De la Odobescu la Ştefan Borbely. Dus-întors; Memoria vieţii, memoria cărţilor; Prin alţii spre sine: „puer dilectissimus”; Eseu şi creaţie aurorală Viaţa, patimile şi cărţile lui William Faulkner (by Mircea Mihăieş) • 255 Literatura lui Faulkner, dincolo de realism; Estetica evanes¬cenţei şi rădăcinile sale biografice; Zbor şi predestinare Criticul şi provinciile sale imaginare «264 Careul de aşi al criticii româneşti. Şi alte cărţi câştigătoare; Critica prietenă. Portretul unei generaţii; In memoriam. Masa umbrelor şi câteva dedicaţii Lumea lui Caragiale, sub semnul fatalităţii ironice • 272 Ironia ca principiu ordonator; Un hedonist în labirintul lumii şi al textului; Ambiguitatea suverană Amor şi literatură. Preliminarii la o posibilă „teorie" a lecturii îndrăgostite • 280 De la teorie la autobiografie; „Eternul rău feminin"; Un concept inefabil: amorul; Unica soluţie: din viaţă în cărţi Privind înapoi, modernitatea. Pentru reabilitarea unui concept: decadenţa • 289 Decadenţa, un concept negativ. Consensul ideologiilor; Deca¬denţă şi modernitate. Preliminarii teoretizante; Sensibilitate decadentă şi specific naţional; Selecţie din selecţie. O antologie posibilă a romanului decadent românesc; Periferii decadente. Câteva studii de caz Bătălia pentru roman. Un dosar deschis • 305 Romanul, un gen imoral. Imitaţie şi diferenţiere; Schiţă de pedagogie a lecturii; De la teoria la practica romanului. Dincolo de realism; După război, în minunata lume nouă Pe urmele Inorogului. Animale, oameni şi zei în „Istoria ieroglifică” *317 Prin text, dincolo de text. Literatura veche recitită din perspectivă culturală; Cum înţelegeau medievalii realitatea; Animalul ca simbol Cum trebuie scrisă biografia unui autor fără biografie • 326 „Anonimul" M. Blecher; Şi biograful Iui Blecher vrea să fie un anonim; Evenimente şi „întâlniri” formatoare; Memoria, istoria, uitarea. Triumful imaginaţiei Pe drumuri de munte, căutând România profundă • 334 De ce a scris Hogaş „Pe drumuri de munte"?; Hogaş „citeşte într-un castron de borş ca într-un glob de cristal”; Naţionalismul - o formă de ataşament faţă de tradiţie; Eseul şi drumeţia ca forme de viaţă „specific naţionale" MEMORIA AMFITEATRELOR ' Cărturarul sub vremi • 347 Un model etic; Memoria ucenicului ascultător; Despre catolicii din Moldova; Moartea la români; „O viaţă cinstită şi dreaptă merită o moarte pe măsură"; Oamenii rămân vii şi după moartea lor Florin Faifer. Magistrul din umbră • 363 Pasiunea la rampă sau gânduri despre „călătorul liric planetar ce şi l-a ales drept astro-ghid pe Placido Domingo” • 367 Sensul tradiţiei şi farmecul discret al istoriei literare • 373 Incursiuni în literatura epocilor trecute; „Pentru toţi românii, soarele de Ia Bucureşti răsare"; Basarabia necunoscută Saloanele criticului. în dulcele stil clasic • 383 Cum am devenit călinescian; Literatură şi simbol. Proiecţii auctoriale; Povestea fără sfârşit; Florilegiu de istorie literară în veşmânt eseistic; „Poveştile de iubire sunt sarea literaturii"