299 __ $aDe-a dacii și romanii : o introducere în istoria limbii și etnogenezei românilor
975 __ $a821.135.1 $a-4 $a81 $a'2
955 __ $a1
200 __ $aDe-a dacii și romanii $eo introducere în istoria limbii și etnogenezei românilor $fDan Alexe $bCarte tipărită
700 __ $aALEXE, DAN
010 __ $a9789735082161
035 __ $a811ro/A40
035 __ $aC.II.43995
675 __ $a811.135.1'0
675 __ $a94(398.2)
101 __ $arum
102 __ $aRomania
686 __ $a80/811
606 __ $aIstoria limbii române
606 __ $aEtnogeneză românească (istorie)
606 __ $aDacia (civilizaţie)
606 __ $aLimba română (influenţe străine)
210 __ $aBucureşti $cHumanitas $d2023
215 __ $a259 p.
330 __ $aCUPRINS Remarci fonetice şi (orto)grafice9 Finn negans, neică13 OASELE NU VORBESC17 Scenariul oficial 25 Insuficienţele arheologiei 28 Manualele şco¬lare 30 Scenariul care umple „mileniul de tăcere“ 35 „RETRAGEREA AURELIANĂ“39 Demografie şi cafea în Moldova şi Valahia 48 Artificiile retorice tradiţionale 50 Un milion de ocale de cafea 52 Câteva remarci despre procesul latinizării 54 Limba dalmată 58 Cine n-are bătrâni să şi-i cumpere 61 Când s-au creştinat românii? 63 Un exemplu paralel: creştinarea uitată a cecenilor 65 Crăciun, cruce şi alte creştinisme 66 O privire asupra unui Sprachbund 68 Descendenţii dacilor 72 O anticipare a ceea ce înseamnă Sprach¬bund 74 Stadiul cercetării 81 Erorile de metodă ale cercetăto¬rilor 82 Retorica indignării în lingvistica română şi în istoriogra¬fie 83 Traco-geto-dacii lui Russu 86 Puţină istorie: mărturiile antice şi cum nu putem avea încredere în ele 87 „Dacii liberi“ 89 Carevasăzică „dacii" nu puteau să vorbească o singură limbă? 93 Nicolae Iorga şi deşertul ţărilor române 94 Maramureşul şi per¬plexitatea unui balcanolog: Tache Papahagi 97 Perplexitatea lui Densusianu 100 Cele două habitaturi/'ecosisteme lingvistice 102 „Zonele de refugiu“şi „zonele de expansiune“ 104 Imposibilitatea uniformităţii lingvistice româneşti altfel decâtprintr-o expansiune recentă: „descălecările“ 108  6Cuprins UN FIR AL ISTORIEI ŞI AUTORII ANTICI Indo-europenii no Preistoria: Epoca Bronzului şi apariţia „geţi¬lor" 113 Sursele antice. Hidronimia 114 „La apa Babilonului“ 115 Herodot 117 Ce înseamnă 6^67/01)1101 la Strabon 118 Iusti- nus 120 CassiusDio 122 PtolemeuşiTabulaPeutingeriana 122 Davele: franjuri de limbaj, zdrenţe de Logos 124 Ovidiu şi lacri¬ma lui 125 Apele sciţilor 127 Venirea „barbarilor“: gepizii, avarii 129 „MILENIUL DE TĂCERE“131 Goţii 131 Goţii, Biblia lui Wulfila şi absenţa oricărei urme de contact cu romanicii 132 Tezaurul de la Pietroasa 133 Goţii din Crimeea 136 Slavii 138 Toponimia şi hidronimia sub influ¬enţa slavilor 139 Articolul hotărât... slav? 140 Oameni şi broaşte 141 Mănăstirepe-unpicior: „ciuperca“... 142 Bulgarii şi cumanii 143 Cumanii, prezenţa şi absenţa lor 144 Gesta Hungarorum şi cine erau „Blachi“şi „Romani" 145 Valahii 147 DESCĂLECĂRILE ŞI UNIFORMITATEA LIMBII150 înapoi la uniformitatea lingvistică 150 Simbioza cu albanezii 153 Tipologia limbii albaneze: cum s-a ajuns la un Sprachbund în Balcani156Sprachbund 159 înspăimântătorul „conjunctiv" balcanic162Unde a dispărut particula afirmativă „si“? 164Ar¬ ticolul hotărât bulgar 165 Când a început influenţa albaneză 166 Particulele do şi po 168 Ciudăţenia absenţei contactelor antice greco-albaneze 172 Corespondenţe lexicale şi instituţionale albano— române173„Stăpân" 175 „Boreasă" 178 „Cuvânt"179 „Vatră"180Veşted şi vraişte 182 CONCLUZIA ANEXA I: PRECIZĂRI DE TERMINOLOGIE LINGVISTICĂ. Chestiunea „substratului“ în lingvistica românească „Substratul“ este doar un alt nume pentru ignoranţă 187 Crite¬riul centum-satem 188 Semele - despre traci şi iranieni 190 Despre „sfârc“ şi „melc“, sau cum se construieşte o teorie lingvisti¬că 192 „Râma": excesiva prudenţă a lingvisticii româneşti 195  Cuprins7 Akinakes: decriptarea unui termen greco-scit, sau la ce ar duce o colaborare autentică între arheologi şi lingvişti 197 Cine erau sciţii 198 Lipa-lipa lapoviţa... Despre prudenţă şi modestie în lingvistică 202 Fiu, haz, casă şi coteţ - pericolul lingvisticii ama- toriceşti 205 „Basarab“, Basarabia, o posibilă origine iraniană a unui vechi nume istoric românesc 207 Ticsit şi sictirit: cum se petrec împrumuturile lexicale 211 „A lipsi"şi împrumuturile din greaca bizantină 212 A se chivernisi 214 ’Etceî £0r|Kav tov Ir|aof)v: Acolo îl depuseră pe Isus 215 De ce este Marea Neagră... „neagră" şi oroarea de peşte a grecilor antici 219 Cromatisme eu- xiniene 220 A merge - mergoj 222 ANEXA II: ISTORIA FĂRĂ PERDEA „Căci Moldova n-a fost a mea“: tentativă de dezintoxicare colectivă223 Marea minciună a ADN-ului identitar în istorie 225 Nu există gene lingvistice sau naţionale zz6 Din nou despre cum ne păcă¬leşte arheologia 229 Istoriografie: un căţel bibelou de porţelan 230 Scrisoarea lui Vlad Ţepeş către sultan - mărturia contemporani¬lor 232 Primul gest glorios alValahiei — neplata datoriilor (Mihai Viteazul, Baba Novak şi mafia sârbă) 236 Bătălia de la Podul înalt 239 Un accident de campanie 240 Când moldovenii îi căsăpeau pe munteni... şi invers 241 De ce se numeşte Viena Beci.1’ 243 Exterminarea Brăncovenilor — cronica unei laşităţi colective 244 Un mit naţionalist: Kara Ifiak (Valahia „Nea¬gră") 246 Mitul cromatic are o singură sursă 248 Valahia „ regală “ 248 Relaţiile reale ale tătarilor din Crimeea cu Moldova şi Valahia 249 Tătarii în Bugeac 251 împăratul Traian era gay!... 253 Bibliografie255