Dimensiunea de securitate ca declanșator și rezultat al modificării frontierelor Uniunii Europene

Autor chat
Editura Tritonic chat
Loc publicare București
An 2017
Subiect Politică internaţională chat
Uniunea Europeană (politica externă şi de securitate Comună - PESC) chat
ISBN 9786067492682
Note Bibliogr. p.321-364

32(100)/M60

MESZAROS, EDINA LILLA
    Dimensiunea de securitate ca declanșator și rezultat al modificării frontierelor Uniunii Europene.- București : Tritonic , 2017.
    (Studii de securitate).    
    Bibliogr. p.321-364
    Cuprins Introducere Capitolul I. Demlstificarea noţiunii de securitate, Şcoli de gândire şi abordări teoretice LI.Conceptul de securitate: o abordare non-tradiţională LZSecuritatea, un fenomen construit social: o abordare constructivistă 13. Inovaţiile Şcolii de la Copenhaga: noţiunile de securitizare- desecuritizare, securitate societală versus Sociologia Politică Internaţională a (in)securităţii (Şcoala de la Paris) 1.3.1.Securitizarea: o construcţie discursivă a ameninţării 1.3.2.Limitele Şcolii de la Copenhaga şi percepţiile adepţilor Şcolii de la Paris 1.4. De ce e nevoie de securitizarea migraţiei şi a frontierelor şi de folosire a unei retorici securitariene? 1.4.1.Urmărirea articulării ameninţărilor, o analiză a discursurilor Capitolul II. Dimensiunea de securitate ca declanşator şi rezultat al modificării frontierelor Comunităţii/Uniunii Europene de la căderea cortinei de fier şi crearea zonei Schengen până la Tratatul de la Lisabona 11.1.al lui David HumeDimensiunea de securitate şi teoria cauzalităţii89 11.2.Definirea graniţei/frontierei şi clasificarea lor93 11.3.Cortină de fier vs. perdea de dantelă, sau drumul de la căderea frontierei arbitrare (cortina de fier) create de pe timpul Războiului Rece la Schengen100 11.3.1.Libertatea mişcării persoanelor şi abolirea frontierelor interne sau crearea„Schengenland” (zonei Schengen)103 II4.Securitizarea frontierelor şi a migraţiei, şi apariţia unui mediu european de ameninţări: Tratatul de la Maastrichtşi formarea nexului dintre imigraţie şi securitate114 11.4.1.Dezvoltarea nexului dintre imigraţie şi securitate dincolo de Amsterdam până la Lisabona119 II.5.Baze de date şi instrumente pentru înregistrarea şi monitorizarea imigranţilor în UE: Sistemul de Informaţii Schengen (SIS), Sistemul de informaţii privind Vizele (VIS), Eurodac şi crearea Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene, Frontex131 11.5.1.Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene, Frontex145 Capitolul III. Dilema securitizării frontierelor sudice ale Uniunii Europene: legătură de cauzalitate între mobilitatea umană declanşată de Primăvara arabă şi reforma spaţiului de liberă circulaţie155 III.1.Fenomenul migraţiei şi Uniunea Europeană155 111.1.1.Abordare conceptuală, cine sunt aceşti imigranţi şi solicitanţi de azil?155 111.1.2.Scurtă iniţiere în teoriile migraţiei161 111.1.3. Imigranţii ilegali şi solicitanţi de azil în UE în cifre, o analiză cantitativă165 III./ Revoluţiile din Africa de Nord şi efectele sale migratoare asupra frontierelor sudice ale UE, în special asupra Italiei173 111.2.1.Care au fost motivele reale din spatele acestor evenimente migratoare? A fost într-adevăr o situaţie de urgenţă umanitară?177 111.2.2.Cum a răspuns Italia la aceste provocări?179 111.2.3.Care a fost feedbackul Uniunii Europene?183 III Analiza acordu rilor de cooperare existente între Africa de Nord şi UE privind controlul frontierei şi a migraţiei: dileme ale drepturilor omului şi incoerenţe politice187 III 4 Cum a evoluat o chestiune de control ale frontierelor externe într-o dispută asupra frontierelor interne? Prevestitorii de rău augur prezic sfârşitul spaţiului Schengen?193 III.!>. Primăvara Arabă, ţapul ispăşitor perfect pentru consolidarea spaţiului de liberă circulaţie198 III(> Ecouri ale Primăverii arabe: fenomenul migraţional iregular în Malta şi Lampedusa şi reforma Regulamentului Dublin205 ((ipltolul IV. Caracterul dual al securitizării frontierelor externe ale Uniunii Europene: garduri sau punţi de legătură? O sinteză a practicilor de securitizare induzive şi exduzive la frontierele sudice şi estice ale Uniunii Europene217 IVI I rontierele externe ale Uniunii europene: puncte de supraveghere şi puncte de acces217 IV/ Nexul de securitate marocano-spaniol şi principiul permeabilităţii selective220 IV.2.1. Metafora "Fortăreţei Europa"şi "Panopticon/ Banopticon Europa"223 IV.3.Nexul de securitate greco-turcă, practici excluzive de securitizare a frontierei228 IV.4.Nexul de securitate UE-Rusia/Kaliningrad230 IV.4.1. Care este frontiera estică a Uniunii Europene şi de ce trebuie securizată?232 IV.4.2. Există o frontieră şi între culturi?235 IV.4.3. Ameninţări care pândesc la frontiera estică. a Uniunii Europene cu aluzie specială la frontiera dintre (UE-Rusia/Kaliningrad): o analiză cantitativă237 IV.4.4. Kaliningrad - o scurtă introducere241 IV.4.5. Instrumente financiare ale Uniunii Europene în Kaliningrad, măsuri incluzive256 IV.4.5.Poziţia şi rolul oblast-ului Kaliningrad în contextul relaţiilor de frontieră ruso-europene. Practici incluzive şi excluzive261 Capitolul V. Analiza tehnologiei de ultimă oră a UE în ceea ce priveşte controlul frontierelor externe, Programul Eurosur şi Iniţiativa Frontierelor Inteligente275 V.1.Programul US-Visit şi Frontierele Smart (Inteligente) Americane275 V.2.Demistificarea Programului Eurosur şi a Iniţiativei Frontierelor Inteligente279 V.3.Frontierele smart sunt orice, dar nu inteligente? Reticenţă şi critică faţă de pachetul de frontieră al UE şi EUROSUR292 V.4.Scenarii viitoare legate de trenduri în materie de migraţie şi de securitate a frontierelor300 V.4.1.Un scenariu al probabilităţii301 V.4.2. Un scenariu alternativ (negativ şi pesimist)304 V.4.3. Un scenariu de preferat (utopic)306 V.4.4. Un scenariu al factorilor de risc şi teorialebedei negre 308 Concluzii şi recomandări - Uniunea Europeană o„e-fortăreaţă" şi o„comunitate îngrădită"în devenire?!313 Bibliografie.
    ISBN 9786067492682

    1. Politică internaţională
    2. Uniunea Europeană (politica externă şi de securitate Comună - PESC)

327:341.217(4)U.E.

010 __ $a9786067492682
035 __ $a32(100)/M60
101 _0 $arum
102 __ $aRO
200 _0 $aDimensiunea de securitate ca declanșator și rezultat al modificării frontierelor Uniunii Europene $bCarte tipărită
210 _# $aBucurești $cTritonic $d2017
225 _0 $aStudii de securitate
299 __ $aDimensiunea de securitate ca declanșator și rezultat al modificării frontierelor Uniunii Europene
300 __ $aBibliogr. p.321-364
330 __ $aCuprins Introducere Capitolul I. Demlstificarea noţiunii de securitate, Şcoli de gândire şi abordări teoretice LI.Conceptul de securitate: o abordare non-tradiţională LZSecuritatea, un fenomen construit social: o abordare constructivistă 13. Inovaţiile Şcolii de la Copenhaga: noţiunile de securitizare- desecuritizare, securitate societală versus Sociologia Politică Internaţională a (in)securităţii (Şcoala de la Paris) 1.3.1.Securitizarea: o construcţie discursivă a ameninţării 1.3.2.Limitele Şcolii de la Copenhaga şi percepţiile adepţilor Şcolii de la Paris 1.4. De ce e nevoie de securitizarea migraţiei şi a frontierelor şi de folosire a unei retorici securitariene? 1.4.1.Urmărirea articulării ameninţărilor, o analiză a discursurilor Capitolul II. Dimensiunea de securitate ca declanşator şi rezultat al modificării frontierelor Comunităţii/Uniunii Europene de la căderea cortinei de fier şi crearea zonei Schengen până la Tratatul de la Lisabona 11.1.al lui David HumeDimensiunea de securitate şi teoria cauzalităţii89 11.2.Definirea graniţei/frontierei şi clasificarea lor93 11.3.Cortină de fier vs. perdea de dantelă, sau drumul de la căderea frontierei arbitrare (cortina de fier) create de pe timpul Războiului Rece la Schengen100 11.3.1.Libertatea mişcării persoanelor şi abolirea frontierelor interne sau crearea„Schengenland” (zonei Schengen)103 II4.Securitizarea frontierelor şi a migraţiei, şi apariţia unui mediu european de ameninţări: Tratatul de la Maastrichtşi formarea nexului dintre imigraţie şi securitate114 11.4.1.Dezvoltarea nexului dintre imigraţie şi securitate dincolo de Amsterdam până la Lisabona119 II.5.Baze de date şi instrumente pentru înregistrarea şi monitorizarea imigranţilor în UE: Sistemul de Informaţii Schengen (SIS), Sistemul de informaţii privind Vizele (VIS), Eurodac şi crearea Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene, Frontex131 11.5.1.Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene, Frontex145 Capitolul III. Dilema securitizării frontierelor sudice ale Uniunii Europene: legătură de cauzalitate între mobilitatea umană declanşată de Primăvara arabă şi reforma spaţiului de liberă circulaţie155 III.1.Fenomenul migraţiei şi Uniunea Europeană155 111.1.1.Abordare conceptuală, cine sunt aceşti imigranţi şi solicitanţi de azil?155 111.1.2.Scurtă iniţiere în teoriile migraţiei161 111.1.3. Imigranţii ilegali şi solicitanţi de azil în UE în cifre, o analiză cantitativă165 III./ Revoluţiile din Africa de Nord şi efectele sale migratoare asupra frontierelor sudice ale UE, în special asupra Italiei173 111.2.1.Care au fost motivele reale din spatele acestor evenimente migratoare? A fost într-adevăr o situaţie de urgenţă umanitară?177 111.2.2.Cum a răspuns Italia la aceste provocări?179 111.2.3.Care a fost feedbackul Uniunii Europene?183 III Analiza acordu rilor de cooperare existente între Africa de Nord şi UE privind controlul frontierei şi a migraţiei: dileme ale drepturilor omului şi incoerenţe politice187 III 4 Cum a evoluat o chestiune de control ale frontierelor externe într-o dispută asupra frontierelor interne? Prevestitorii de rău augur prezic sfârşitul spaţiului Schengen?193 III.!>. Primăvara Arabă, ţapul ispăşitor perfect pentru consolidarea spaţiului de liberă circulaţie198 III(> Ecouri ale Primăverii arabe: fenomenul migraţional iregular în Malta şi Lampedusa şi reforma Regulamentului Dublin205 ((ipltolul IV. Caracterul dual al securitizării frontierelor externe ale Uniunii Europene: garduri sau punţi de legătură? O sinteză a practicilor de securitizare induzive şi exduzive la frontierele sudice şi estice ale Uniunii Europene217 IVI I rontierele externe ale Uniunii europene: puncte de supraveghere şi puncte de acces217 IV/ Nexul de securitate marocano-spaniol şi principiul permeabilităţii selective220 IV.2.1. Metafora "Fortăreţei Europa"şi "Panopticon/ Banopticon Europa"223 IV.3.Nexul de securitate greco-turcă, practici excluzive de securitizare a frontierei228 IV.4.Nexul de securitate UE-Rusia/Kaliningrad230 IV.4.1. Care este frontiera estică a Uniunii Europene şi de ce trebuie securizată?232 IV.4.2. Există o frontieră şi între culturi?235 IV.4.3. Ameninţări care pândesc la frontiera estică. a Uniunii Europene cu aluzie specială la frontiera dintre (UE-Rusia/Kaliningrad): o analiză cantitativă237 IV.4.4. Kaliningrad - o scurtă introducere241 IV.4.5. Instrumente financiare ale Uniunii Europene în Kaliningrad, măsuri incluzive256 IV.4.5.Poziţia şi rolul oblast-ului Kaliningrad în contextul relaţiilor de frontieră ruso-europene. Practici incluzive şi excluzive261 Capitolul V. Analiza tehnologiei de ultimă oră a UE în ceea ce priveşte controlul frontierelor externe, Programul Eurosur şi Iniţiativa Frontierelor Inteligente275 V.1.Programul US-Visit şi Frontierele Smart (Inteligente) Americane275 V.2.Demistificarea Programului Eurosur şi a Iniţiativei Frontierelor Inteligente279 V.3.Frontierele smart sunt orice, dar nu inteligente? Reticenţă şi critică faţă de pachetul de frontieră al UE şi EUROSUR292 V.4.Scenarii viitoare legate de trenduri în materie de migraţie şi de securitate a frontierelor300 V.4.1.Un scenariu al probabilităţii301 V.4.2. Un scenariu alternativ (negativ şi pesimist)304 V.4.3. Un scenariu de preferat (utopic)306 V.4.4. Un scenariu al factorilor de risc şi teorialebedei negre 308 Concluzii şi recomandări - Uniunea Europeană o„e-fortăreaţă" şi o„comunitate îngrădită"în devenire?!313 Bibliografie
606 _0 $aPolitică internaţională
606 _0 $aUniunea Europeană (politica externă şi de securitate Comună - PESC)
675 __ $a327:341.217(4)U.E.
686 __ $a3/32
700 _0 $aMESZAROS, EDINA LILLA
975 _0 $a327 $a:341.217
975 _0 $a(4)
Barcode/Nr. Inventar Număr/Ediție Localizare Regim resursa Disponibil Cota
1. 546869 / 546869 IC Împrumut Da 32(100)
Gestiune Regim imprumut Ex. Acțiune
IC Împrumut 1

Disponibile: 1

Lăsați un comentariu