299 __ $aDimineaţa poeţilor : Eseu despre începuturile poeziei române
920 __ $a59559
975 __ $a859.0.09 $a-1
955 __ $a1
200 __ $aDimineaţa poeţilor $eEseu despre începuturile poeziei române
700 __ $aSIMION, EUGEN
702 __ $4coperta $aParaschiv-Necşoiu Otto
035 __ $a821ro.09/S57
035 __ $aC.II.25637
675 __ $a859.0.09-1
686 __ $a821ro.09/S57
606 __ $aLiteratură română (poezia)
101 __ $arum
210 __ $aBucureşti $cCartea Românească $d1980
215 __ $a431p.
300 __ $aDonaţie ŞTEFAN IOANA (Nr.inv. 449160)
330 __ $aSumar I.Ienăchiţă Văcărescu. Dificultatea de a începe. Ne- liniştile spiritului întemeietor. O mitologie a suspinu- lui şi a jertfei. Complexul „amărîtă turturea“. Un sce- nariu erotic şi un scenariu „scriptual“15 II.Alecu Văcărescu. Un discurs îndrăgostit la 1800. Poezia ca „trebuinţă“. Robia ca stare de graţie. Petre¬cerea cu necazuri. Proba focului şi proba discreţiei. „Miluirea“ ca formă de extaz. Un „nu ştiu ce prea dulce“ şi inefabilul feminin. Vicleşugurile „simbadiei“. Triada lui Alecu : apa, verdeaţa şi frumuseţea 25 III.Nicolae Văcărescu. Spiritul auster şi chibzuit al familiei. Un discurs moral bazat pe conceptul de orîn- duială firească. „Treaza plăcere“ şi iubirea moderată. Figura retragerii 39 IV.Iancu Văcărescu. Psihologia unui poet profesio¬nist. De la stihuri la Poezie. Iancu scrie uşor, dar cîntă greu. Poezia se deplasează din iatac în natură. Un dis¬curs sincretic. Spaţiul securizant : „vîrful de delişor“. Poet al juxtapunerii. Nesaţiul familiei 45 V.Vasile Cîrlova. „Mila“ faţă de lucruri. Poezia ca uşurare a spiritului. O euforie a „dulcelui“. Amorul ca izvor de întristare. Petrecerea în singurătate. „Va¬lea tristă“ şi sentimentul securităţii. O evaziune şi un eşec 55 VI.Ion Heliade Rădulescu. Trei verbe esenţiale : a crea, a plasma, a edifica. Impacienţa şi lăcomia acu¬mulării. Poezia începe cu treapta zero a existenţei. Tema plenitudinii, tema informului. Nevoia de ordine. Scrisul ca datorie sacră. Figura Părintelui şi abolirea complexelor. Obiectul supradimensionat. „Sublimul în cele dinafară“. Un obiect poetic „în sfadă“ şi un su¬biect „în volbură“. Adoraţia şi greaţa faţă de lucruri. Discursul unui poem : O noapte pe ruinele Tîrgoviştei. Ora indecisă a înserării. „Fiinţele aeriene“ şi peisajul celest. Tematica ascensiunii şi a căderii. Un vis mo-ralizator. „Poruncitorul“ deget. Regimul statului di¬vin. Un complex oedipian în lumea arhanghelilor şi imaginea surpării universului. Nunta cosmică. Ordinea „adamiană“. Erosul heliadesc. Figura conjugalităţii. Zburătorul şi originea unei boli necunoscute. Dragostea ca energie ascensională. Femeia şi „misticul trianglu“. Delirul creaţiunii, iarăşi. Un discurs format din mai multe discursuri. Figura „hrăpirii“. Cele trei muze ale lui Heliade : muza cetăţeană, muza astrală şi muza buclucaşă... 62 VII.Crigore Alexandrescu. Lipsa modelelor. O mo¬destie numai pe jumătate sinceră. „A mări frumos“. Figura desăvârşirii. Teama de anarhia limbajului. Cul¬tul „stilului desluşit“. Înălţarea obiectului liric. Migă¬loasa scenografie a grandorii. Scenariul unui poem : Umbra lui Mircea. La Cozia. Tema turnului. Lucrurile purtate de caleaşca sublimului. Obiecte-simboluri. Un caleidoscop de peisaje. Spaţiul ocrotitor : schitul, ceta¬tea în ruină, vesela vale. Variaţia temporală, figura nestatorniciei. Erosul unui moralist. Figura aşteptări;. Florile şi îngerii. ..Prieteşugul“ şi figura renunţării cordiale. Figurile energiei şi figurile dezolării 110 VIII.Dimitrie Bolintineanu. Deplasarea poeziei spre sud. „Simţualismul“. Spaţiuil bosforian. Violenţa dul¬celui şi dalbului. O strategie a răsfăţului. Figura „ver- guralului“. Sunul şi prefumul. Gustul pentru pietrele preţioase. Amarantul, roza şi crinul. O poetică a mă¬rii. Imagini ale privirii. Scenariul toponimic şi ono¬mastic. Conrai şi, încă o dată, tema „tărîmelor lichide“. Tema azurului. Voluptatea simţurilor tinere. Iubirea pentru „categoriile perverse“. Figura seducţiei. Le¬gendele istorice, Basmele, Macedonene : coborârea pe uscat şi deplasarea spre nord. Discursul moral şi pa¬triotic. Peisajul lui Bolitineanu, gustul „vălmăşagului“. Elementele fantasticului. Balada Domnul de rouă. Masa : locul şi timpul meditaţiei. Stînca şi spaţiul sin¬gurătăţii. Erosul lui Bolintineanu. Regimul farmecului vergurai. „Rumeneala“, cartea de vizită a inocenţei. Loialitatea ochiului. Amorul magic. Figura «raptului.» Femeia la vîrsta canonică. Figura mistificaţiei şi a sa¬crificiului. Teroarea retoricii 144 IX.Vasile Alecsandri. Liniştea, confortul şi timpul rău. O recluziune productivă. Soba, focul, ceaiul şi blana groasă: obiecte-refugiu, obiecte-ocrotitoare. Un jurnal de călătorie şi o fugă din faţa frigului. Starea de a scrie. O penetraţie lentă, o supunere progresivă a lu¬crurilor. Scrisul nu cunoaşte praguri. Căminul : spaţiul securizant. Cabinetul şi tabieturile scriitorului. Gustul pentru panoramele armonioase. Pastelul exotic, gustul „depărtării“. Tabloul, scena din natură şi figurile spec¬taculosului aşezat. Parnasianismul lui Alecsandri. Sen-timentul măreţiei în dezordine (Căderea Rinului). Un grandios tablou de întunecimi sublime (Grui-Singer). O imagine a labirintului : „codrul fără viaţă“. Peisa- jele paricidului. Lunca şi figura beatitudinii. Cimpia şi reveria pustietăţii. O ţară imaginară. Pastelurile : o reverie pietrifiantă, o poetică a imobilităţii. Peisajul feeric : reveria cristalizantă. Sensul monumentalului în natură. Ambiguitatea unui simbol : sania. Spaţiul deschis. Poet al matinalului. Dialectica orelor. Figuri ale intimităţii şi ale euforiei. O erotică enervant în-gerească. Erosul galant. Steluţa şi Rodica. Retorica pei¬sajului, peisajul retoricii. Impresionism poetic ? Re¬torica poemului epic (Dumbrava roşie). Aripa pătată de noroi a îngerului... 195 X. Spitalul amorului 1.Apariţia conştiinţei erotice şi naşterea conştiinţei lirice. Scriitura erotică şi funcţiile ei. Dragostea ca excitant al expresiei. 280 2.Conachi şi preocuparea de a cuprinde noima amo¬rului. Cele două firi ale amorului. Tema fatalităţii ero- sului. „Urgiile“ şi „beţiile1* iubirii după Anton Pann şi alţii... 287 3.Amorul şi prieteşugul. Simbatia, mila şi credinţa. „Muncile“ lui Don Conachi. Un Don Juan care se ia drept un Tristan. Umilinţa, arma seducătorului moldo- valah. Impacienţa năvălitorului erotic. Cele patru cu¬lori ale dragostei 295 4.Imaginea obiectului erotic la primii noştri poeţi. Nurul şi duhul „ibovnicii slăvite“. Moartea, un şantaj sentimental. 308 5.Lirismul corporal. Tirania ochilor în poezie. Răb¬darea inimii. Dublul recond al lui Conachi. Atributele feminităţii după Anton Pann. 315 6.Chinurile amorului. „Un potop de tînguire“. Fi¬gura catastrofei. 322 7.Vasalitatea sentimentală. 325 8.Dreptul de a baci. Petrecerea în suferinţă. Pri¬virea, substanţa cea mai inflamabilă. Plîns, oftat, sus¬pin, leşin, afazie... 327 9.Năcazurile pasiunii erotice. Mihnăciunea mare, jalea şi dorul. 334 10.Milostivirea. Strategia seducţiei. 336 11.Semiologia erosului : armele de represiune. 341 12.Mecanismele imposturii erotice : durerea întoarsă spre plăcere. 342 13.Cînt amorul şi armele lui... Atoposul discursului îndrăgostit. 344 14.Arta fugii. Exiluil amoros. Peisajul erotic. Spa- ţiiie securizante : iatacul şi locul tainic. „Copaciul cel mare“. 345 15.Un oibect metonimic : umbreluţa. 355 16.Un univers erotizat. Soarele şi a>lte stele... Demersul conachian : ceremonia apropierii... 356 17.Obiectele erotice. 358 18.Instrumentele muzicale :scripca, chitara şi harpa. 360 19.Timpuri şi anotimpuri în iubire. Cînd iubesc primii noştri poeţi ? Lunga „noapte a privegherii“... 361 20.Carnavalul numelor. Un s;pirit prevăzător şi un invariabil păţit : Anton Panii. îngerul iatacului şi în¬gerul demon. 363 21.Anton Pann şi critica erosului. Cum se poate vindeca „nădădaica“ la femei. Femeia modistă după C. Stamati şi Asachi. Fatalitatea sexului : „A cui e vina ?“ de C. A. Rosetti. 367 22.Misoginismul lui Pann. Un cod al manierelor elegante la 1830. Cintecele de lume. Spitalul Amorului. Smintirea, prăpădirea sufletului şi trupului. Trecerea de la iatac la circiumă. 372 23.Pann şi obsesia muierii rele. Elogiul vinului şi contestaţia femeii (Îndreptătorul beţivilor). Calea de mijloc în educaţia erotică (Erotocritul). Seducerea prin verde şi seducerea prin cîntec. Un salut d’amour în mediul periferiei bucureştene. O eho-vorbire şi contes-taţia autorităţii paterne. Motivul Dalilei. Iarăşi păţitul Anton Pann şi adiatele lui. 382 24.O şezătoare la ţară, Povestea vorbei şi, din nou, portretul femeii. îndrăcite. Figura conjugalităţii peri¬clitate. Femeia bună, în fine. 395 25.O paranteză : paraliteratura lui Anton Pann (dedicaţiile, înştiinţările de plată, precuvântările...). Estetica şi spiritul comercial. Folosul irmoaselor. Ne- desăvîrşirea începutului. Poezia ca trecere şi pe-tre- cere... Stilul luminat şi scrisul gorgonat. Cuviinţa şi retorica. Un spectacol verbal în jurul unei teme morale. „Pritocirea“ în minte şi metoda colajului. 404 26.Retorica amoroasă. Protocolul iubirii. Formele de adresare în discursul îndrăgostit. Firea cuvîntă dar lipseşte limbajul care să exprime. Arta de a iubi şi arta de a scri.