299 __ $aDin istoria literaturii didactice româneşti
920 __ $a28618
975 __ $a371.416 $a(091) $a(498.4) $a371.611.11 $a821.135.1.09
200 __ $aDin istoria literaturii didactice româneşti $fOnisifor Ghibu $gediție îngrijită de Octav Păun $gtabel cronologic, studiu introductiv, note și comentarii: V. Popeangă $bCarte tipărită
700 __ $aGHIBU, ONISIFOR
702 __ $4editor $aPăun, Octav
702 __ $4tabel cronologic $4studiu introductiv $4note $4comentarii $aPopeangă, Vasile
035 __ $a37/G47
035 __ $aC.III.3261
675 __ $a371.416(498.4)(091)
675 __ $a371.611.11(498.4)(091)
675 __ $a821.135.1.09
686 __ $a37
606 __ $aDidactică şcolară (organizare şcolară)
606 __ $aManual şcolar
101 __ $arum
215 __ $a316 p. $cil., facs., portr., fotogr.
102 __ $aRomania
210 __ $aBucureşti $cDidactică şi Pedagogică $d1975
330 __ $aCuprins Notă asupra ediţiei (O. Păun) / 5; Tabel cronologic ( V. Popeangă) / 7; Lucrarea „Din istoria literaturii didactice româneşti" în contextul gîndirii pedagogice a lui Onisifor Ghibu (V. Popeangă) / 12; I. BUCOAVNELE PREFAŢĂ. Importanţa istoriei literaturii didactice din punct de vedere literar şi pedagogic / 27; INTRODUCERE. Condiţiile de viaţă culturală a românilor pînă în sec. al XVII-lea. Ivirea şcolilor şi a cărţilor de şcoală / 29; CAP. I.Literatura didactică din Ungaria, în general. Bucoavna românească dc la Bălgrad, 1699. Mihail Istvanovici, autor al Bucoavnei. Influenţa rusească asupra ei. Cuprinsul bucoavnei. Bucoavnele franceze, germane şi maghiare. „Şcolile“ româneşti pînă în sec. al XVIII-lea / 31; CAP. II.Catechisme catolice. Şcoli şi dascăli români în sec. al XVII-lea şi în jumătatea a doua a sec. al XVIII-lea. Dascăli moldoveni în Banat, Bihor şi Transilvania. Bucoavna de la Cluj (1744). Descrierea şi provenienţa ci. / 37; CAP. III.Bucoavna de la Râmnic (1749); prefaţa şi cuprinsul ei / 41; CAP. IV.Bucoavna de la Iaşi (1755); prefaţa şi descrierea ei / 42; CAP. V.Legăturile ardelenilor cu Principatele Române. Încercările dc la Viena de a le tăia. Înfiinţarea tipografici de la Blaj (1750). înfiinţarea tipografiei ilirice de la Viena (1771). Bucoavna dc la Blaj (1750 - 1753). Bucvariul de la Viena, 1771, retipărit după cel de la Iaşi / 45; CAP. VI.Organizarea învăţămîntului din Austria. Felbiger. „Ratio educationis“ (1777). Cărţi de şcoală oficiale, bilingve. Bucvariul de la 1777 / 49; CAP. VII.Bucoavna de la Blaj, 1777, descrierea ei / 51; CAP. VIII.Bucvarul de la Viena, 1781, descrierea lui / 53; CAP. IX.Bucoavnele bilingve de la Sibiu şi Blaj, 1783, descricrea lor. Autorii lor. G. Şincai. Ediţia germano-maghiară a bucoavnei, la Bucureşti / 55; CAP. X.Sibiul şi tipografia privilegiată a lui Petru şi apoi a lui Ioan Barth. Bucoavna de la Sibiu în două limbi, 1788. Descrierea ei. G. Haines. Buc-oavna de la Viena, 1790 / 62; CAP. XI.Bucoavna grecească de la Bucureşti (1783). Bucoavna românească a dască¬lului Macarie din Bucureşti, rămasă în manuscris. Prefaţa ei. Bucoavna grecească de la Iaşi (1813) / 65; CAP. XII.Bucoavna pur religioasă de la Sibiu, 1975. D. Eustatievici / 69; CAP. XIII.Bucoavna bănăţeană, tradusă din sîrbeşte (în manuscris). Prefaţa şi descrierea ei / 70; CAP.XIV.Bucoavna în patru limbi a lui G. Şincai, 1796. Descrierea ei / 73; CAP.XV. Sibiul, ccntru al învăţămîntului primar din Ardeal. Bucoavna de la 1797 şi descrierea ei / 75; CAP. XVI.Tipografia universităţii crăieşti din Buda. Bucoavna de la 1797 din Buda / 76; CAP. XVII „Bucoavna dc liturghie" din Sibiu, 1802. Bucoavna dc la 1808 şi descrierea ei / 77; CAP. XVIII. Bucoavna tradusă din greceşte („Învăţături de multe ştiinţe folositoare“), după Polizoi Contu Ioanitul, de arhim. Nicodim Greceanul. Sibiu, 1811. Descrierea ei / 79; CAP. XIX. „Cărticica de nume" a lui M. Fulea, Sibiu, 1815 şi 1820. Descrierea şi ori¬ginea ei. Cărţi de şcoală traduse de Gh. Lazăr din nemţeşte şi ungureşte / 80; CAP. XX. Braşovul, nou centru dc viaţă şcolară. Bucoavnele apărute acolo. Legăturile cu Muntenia. Bucoavnele dc la Bucureşti, 1825, 1842, 1856 şi bucoavna de la Mănăstirea Neamţului (fără dată) / 83; CAP. XXI. Bucoavna de la Blaj, 1823. Descrierea ci. „Orthoepia latina, latino-valachica, hungarica, germanica et serbo-valachica", de N. Maniu Montan, 1826. De¬scrierea cărţii. Starea şcolilor unite la începutul sec. al XlX-lea / 85; CAP. XXII. „Povăţuitorul tinerimei“ atribuit lui Gheorghe Lazăr (1826 şi 1833). De¬scrierea lui. Contestarea paternităţii cărţii din partea lui I. Eliade. Dovezile din care reiese, fără nici o îndoială, că autorul „Povăţuitorului" e Z. Carcalechi / 88; CAP. XXIII. Bucoavnele de la Buda, 1832, 1835 şi 1852. Descrierea lor / 99; CAP. XXIV. Bucoavna de la Iaşi, 1828. Dcscrierea ei / 100; CAP. XXV. Bucoavna dc la Cernăuţi (fără dată). Bucoavnele întrebuinţate în şcolile româneşti din Bucovina şi Serbia. Bucoavnele românesti-rusești de la Chişinău, 1822, 1842, 1844, 1861, 1863 şi 1865. Descrierea lor / 101; CAP. XXVI. Bucoavnele de la Closius şi celc din Tipografia diocezană din Sibiu. Ultima bucoavnă, Sibiu 1870 / 104; CAP. XXVII. Bucoavna din punct de vedere didactic. Un examen şcolar, la 1843, pe baza bucoavnei / 106; ÎNCHEIERE. Cultura intelectualistă de astăzi are nevoie de un corectiv radical / 109; II. ABECEDARELE DIN TRANSILVANIA INTRODUCERE. Literatura şcolară din Transilvania, care fusese de la începutul ei în legătură cu a popoarelor ortodoxe, ajunge în sec. al XlX-lea în atîrnare de aceea a popoarelor apusene / 113; CAP. I. Sibiul, centru şcolar românesc, căutat şi de oameni de şcoală din Muntenia. Aici apare Abecedarul lui Gr. Pleşoianu (1828) şi al lui D. Jianu (1836). înăl¬ţimea dc idei a celui dintîi. Influenţa lui în Transilvania / 114; CAP. II. Abecedarul Iui D. Jianu se retipăreşte la 1848, la Braşov. Descrierea celui dintîi Abecedar tipărit anume pentru şcolile din Transilvania / 119; CAP.III. Abecedarul lui At. Şandor dc la Arad, rămas în manuscris / 123; CAP. IV. Abecedarul din tipografia diecezană de la Sibiu (1851) îmbrăţişează, pe lîngă slovele chirilice şi civile, şi literele latine. Descrierea Abecedarului. Deosebirea între el şi bucoavnă. Abecedarul apărut în tipografia lui G. Closius, acelaşi an, îmbrăţişează şi el literele latine. Prefaţa acestui Abecedar conţine mai multe principii didactice moderne. Ediţia a II-a a lui, tipărită în 1857 la Viena, pentru şcolile gr. unite din Ungaria şi Banat / 124; CAP. V. Abecedarul lui Z. Boiu (Sibiu), lucrat pc baza principiilor pedagogiei germane (1862) şi întovărăşit de o „Manuducere" amănunţită. Baza religioasă-morală a Abecedarului, într-un sens superior celui dc pînă aici. Părerea lui I. Popescu şi V. Roman asupra lui. Modificările suferite în ediţiile de mai târziu/131; CAP. VI. Cel dintîi Abecedar cu litere latineşti, al lui V. Petri. Interzicerea lui / 131; CAP. VII. Primul Abecedar românesc pc baza „cuvintelor normale“, şi a „cercurilor concentrice" dc I. Popescu (Sibiu, 1870). Părerile unor învăţători asupra lui. Continuarea lui de către P. Şpan şi apoi de către Cornel Popescu / 125; CAP. VIII. Cel dintîi Abecedar pentru şcolile greco-catolice din Transilvania,dc P. Solomon şi Gh. Munteanu (1871). El a rămas pînă astăzi în uz, fiind pre¬lucrat dc G. Precup. Intenţiunea de a-1 înlocui cu alt Abecedar, nou. „Că¬lăuza" lui Şt. Popu la acest Abecedar e lucrată, ca şi a lui Z. Boiu, pe baza scrierilor lui l'r. Hermann / 138; CAP. IX. Abecedarul lui Toma Roşiescu, lucrat pe baza Abecedarului unguresc oficial al lui P. Gonczy şi publicat cu cheltuiala statului la Budapesta (1874). Defec¬tele lui, remarcate de I. Pop-Reteganul / 140; CAP. X. Noul Abecedar al lui V. Petri. Recenziile favorabile asupra lui. Progresele pe care le-a făcut în cursul timpului, în educaţia „patriotică“ / 141; CAP. XI. Primul şi ultimul Abecedar apărut la Gherla, de I. P. Papiu. Părerile lui I. Pop-Reteganul / 143; CAP. XII. Abecedarul de la Arad al lui I. Tuducescu (1883) Descrierea lui / 145; CAP. XIII. Abecedarul de la Braşov de „Mai mulţi prieteni ai şcoalei" (1887). Părerea lui P. Şpan despre el / 146; CAP. XIV. Abeccdarul lui D. Gramma, apărut la Timişoara (1889) şi revizuit de T. Putici / 147; CAP. XV. Abecedar tipărit în tipografia arhidiecezană din Sibiu, însă în editura unei librării săseşti din Braşov. Abecedarul ilustrat al lui Domeţiu Dogariu (1891) / 148; CAP. XVI. „Micul prieten al copiilor“ dc Silvestru Moldovan (Sibiu) / 149; CAP. XVII. Abecedarul pentru dieceza Caransebeşului, dc Enea Hodoş / 149; CAP. XVIII. Abecedarul de St. C. Alexandru, tipărit la Sibiu, în editura lui H. Zeidner din Braşov şi aprobat de Consistorul din Caransebeş (1892) / 149; CAP. XIX. Abecedarul de la Arad al lui I. Moldovan, I. Grofşoreanu, N. Boscaiu, P. Vancu, N. Ştefu / 150; CAP. XX. Noul Abecedar de P. Şpan (Sibiu, 1904) pe baza principiului cultural-istoric şi al concentraţiunii / 150; CAP. XXI. Abecedarul dc I. Stroia, D. Lăpădat şi I. Crişan (Sibiu, 1906). Părerea lui N, Putnoky, P. Şpan şi G. Bogdan-Duică despre el / 153; CAP. XXII. Abecedarul pe baza cuvintelor normale de I. Vuia (Arad). Lipsa dc prin¬cipii conducătoare sigure / 154; CAP. XXIII. Abecedarul pe baza „sunetelor vii“ al lui I. Gabel, de I. Vuia. Principiile conducătoare / 157; CAP. XXIV. Abecedarul fonomimic de G. Boieriu şi G. Codrea (Făgăraş, 1910). Defec¬tele de ordin artistic şi literar / 159; CAP.XXV. „Soarele” de P. Hădan, pe baza „metodului imitațiunii”. Defectele lui / 165; CAP. XXVI. Abecedarelc noi la Dej şi la Baia-Mare, de I. Danciu şi I. Leşian. Editori unguri de cărţi româneşti / 167; Încheiere / 168; III. CĂRŢILE DE CITIRE DIN TRANSILVANIA INTRODUCERE. Însemnătatea cărţilor de citire de şcoală primară pentru cultura naţională. O comparaţie a lui Eminescu / 171; CAP. I. La început drept cărţi de citire în şcoală serveau cărţile bisericeşti. Cum se în¬trebuinţau ele în şcoală din punct de vedere metodic. Cărţi bisericeşti tipărite anume în vederea trebuinţelor şcolii. Locul pe care îl ocupau materiile re¬ligioase în orar / 172; CAP. II. Cea dintîi carte de citire laică apare în Viena, la 1777, în două limbi, nemţeşte şi româneşte. E o carte oficială, publicată de guvern pentru toate naţionalităţile din Austria. Ea urmăreşte scopuri politice, vrînd să menţină stările feudale de pînă atunci. Exemple din această carte. Ediţiile ulterioare ale cărţii, la 1783, 1793, 1798 şi 1801 / 178 CAP. III. O carte de citire cu caracter moral: „Cărticica năravurilor bune", tradusă din nemţeşte, la 1819, în Sibiu, de M. Fulea (ed. a 11 -a, 1837)/ 188; CAP. IV.Prima carte de citire propriu-zisă pentru şcoli apare la 1837 în Sibiu, sub titlul de „Prietenul sau voitorul de bine al pruncilor“. E o traducere a unei cărţi nemţeşti a lui G. P. Wilmsen. Traducătorul e preotul săsesc din Rusciori, I. M Mecheşi. Alte două traduceri ale aceleiaşi cărţi apar mai tîrziu la Bucureşti şi la Craiova / 190; CAP. V. Legendarul oficial de la Viena. Părerea lui I. Pop-Reteganul despre el / 192; CAP. VI. „Învăţătorul şi poporul" de Atanasie Marienescu. Stăruie mai ales pentru îmbrăţişarea meseriilor de către români / 193; CAP. VII. Prima carte de citire cu litere latine, de Visarion Roman, Sibiu, 1861. Prefaţa. Calităţi şi defecte / 194; CAP. VIII. Cartea de citire a lui Z. Boiu (Sibiu, 1865), apărută în două părţi. Prefaţa. Piese de citire prelucrate după nemţeşte. Scopul cărţii era de a mişca pe citi¬tor şi de a-1 înălţa. Concepţia lui Boiu despre rostul materialului istoric, geografie şi fizic în cartea de citire. Poezii prelucrate de Boiu / 198; CAP. IX. Comisia ungurească constituită la 1868 în Budapesta în scopul elaborării cărţilor de şcoală. Principiile conducătoare stabilite de ea. Cărţile ungureşti apar şi în prelucrări româneşti / 206; CAP. X. Cartea pentru cl. a III-a şi cea pentru cl. a IV-a de Gaspar Janos, prelucrate în româneşte de Toma Roşiescu (1871). Calităţile şi defectele lor / 208; CAP. XI. Cartea de citire de la Blaj, de St. Popu (1872) / 210; CAP. XII. A doua carte de citire de Ioan Popescu, Sibiu, 1874, alcătuită pe baza cer¬curilor concentrice şi a principiului concentraţiunii. Concepţia realistă a autorului. Prelucrarea cărţii de către P. Şpan şi mai tîrziu de către C. Popescu / 211; CAP. XIII. Legendarul lui Gaspar Janos pentru cl. II, tradus de Andrei Cosma (1875). Poezii ungureşti prelucrate în româneşte / 217; CAP. XIV. Legendarul lui V. Petri. îmbrăţişează şi material de lectură din istoria un¬gurilor / 218; CAP. XV. Cartea de citire pentru dieceza Gherlei, de I. P. Papiu / 219; CAP. XVI. Cărţile de citire de „Mai mulţi prieteni ai şcolii" din Braşov (1889) / 219; CAP. XVII. Alte cărţi de citire apărute Ia Braşov: de G. Zaharie, I. Pop-Reteganul, D. Dogariu şi N. Pilţia şi St. C. Alexandru / 221; CAP. XVIII. Cartea de citirc de la Blaj, de I. F. Negruţiu şi P. Ungureanu (1900) / 223; CAP. XIX. „Micul legendar" al lui I. Tuducescu de la Arad. Cărţile de citire ale lui I. Vuia de la Caransebeş. Lipsurile lor / 224; CAP. XX. Curţile de citire de la Arad de I. Moldovan, I. Grofşorean, N. Boscaiu, N.Ştefu şi P. Vancu / 228; CAP. XXI. Cartea de citire a II-a, de P. Şpan (Sibiu, 1905), pe baza principiului cultural-istoric şi al concentraţiunii. Scăderile cărţii / 229; CAP. XXII. Cărţile de citire enciclopedice de I. Stroia, D. Lăpădat şi I. Crişan (Sibiu, 1906). Principiile conducătoare la alcătuirea cărţilor de citire stabilite de sinodul din Sibiu la 1910 / 232; CAP. XXIII. Cărţile de citire ale lui N. Sulică (Braşov, 1910) / 235; CAP. XXIV. Cartea de citirc de I. Leşian, Baia Mare, 1913. Mentalitatea acestui autor. Cărţi care n-au mai apărut / 236; ÎNCHIERE. Cauzele stagnării literaturii didactice din Ardeal. Atitudinea ostilă a gu¬vernului din Viena şi a celui din Budapesta. Lipsa de unitate şi sistem în atitudinea consistoriilor celor două biserici. Atitudinea „Asociaţiunii" faţă de literatura didactică. Lipsa unei critici didactice sistematice şi severe; lipsa de librării editoare inteligente; lipsa de contact cu România. încer¬cările de asanare a răului, întrerupte de războiul european. Perspectivele pentru viitor ale literaturii didactice. Cerinţele preconizate de N. Iorga / 236; ADAOS cuprinzînd completările la textul primei ediţii, apărută la 1916 / 245; Bucoavne / 247; Abecedare / 259; Cărţi de citire / 270; Locul şi anul apariţiei bucoavnelor / 276; Locul şi anul apariţiei abecedarelor / 277; Locul şi anul apariţiei cărţilor de citire / 280; Note şi comentarii (V. Popeangă) / 283; Indice de nume / 304.
300 __ $aIndice de nume