299 __ $aDrept comparat și sisteme juridice contemporane : [curs universitar]
975 __ $a340.5 $a(075.8) $a(100)
955 __ $a1
200 __ $aDrept comparat și sisteme juridice contemporane $e[curs universitar] $fAndra Iftimie $bCarte tipărită
700 __ $aIFTIMIE, ANDRA
010 __ $a9786063913976
035 __ $a34/I-37
035 __ $aC.III.13261
675 __ $a340.5(100+498)(075.8)
686 __ $a34/36
606 __ $aDrept comparat
101 __ $arum
102 __ $aRomania
205 __ $aEd. a 3-a, rev. și adăug.
210 __ $aBucureşti $cUniversul Juridic $d2024
215 __ $a289 p. $cfig., tab., h., graf.
225 __ $aCursuri universitare
300 __ $aBibliogr. p. 275-279
330 __ $aAbrevieri7 TITLUL I DREPT COMPARAT ŞI SISTEME DE DREPT. NOŢIUNI INTRODUCTIVE9 CAPITOLUL I. DEFINIŢII9 CAPITOLUL II. ŞTIINŢA DREPTULUI COMPARAT12 2.1.Scurt istoric al evoluţiei dreptului comparat12 2.1.1.Evoluţia dreptului comparat pe plan internaţional. Istoria celor trei mari perioade13 2.1.2.Evoluţia dreptului comparat în România15 2.2.Definiţia dreptului comparat24 2.3.Dreptul comparat - ştiinţă autonomă25 2.3.1.Dreptul comparat şi dreptul internaţional public26 2.3.2.Dreptul comparat şi dreptul internaţional privat27 2.3.3.Dreptul comparat şi dreptul Uniunii Europene27 2.3.4.Dreptul comparat ca ştiinţă şi compararea dreptului de ramură30 A.Dreptul comparat şi dreptul penal comparat30 B.Dreptul comparat şi dreptul constituţional comparat31 C.Dreptul comparat şi dreptul privat comparat32 2.4.Obiectul de reglementare al dreptului comparat32 2.4.1.Raporturi sociale care privesc elementele componente ale fiecărei ordini juridice34 2.4.2.Raporturi sociale privitoare la clasificarea marilor sisteme de drept34 2.5.Abordare metodologică35 2.5.1.Teoria funcţionalismului36 2.5.2.Fazele procesului metodologic sau Regula celor 3 C37 A.Connaître sau a cunoaşte37 B.Comprendre sau a înţelege38 C.Comparer sau a compara39 2.6.Funcţiile dreptului comparat40 2.6.1.Funcţia de cunoaştere sau Dreptul comparat - instrument pentru aprofundarea dreptului naţional40 2.6.2.Funcţia critică sau Dreptul comparat - instrument în progresul şi dezvoltarea dreptului41 A.Funcţia critică în domeniul politicii legislative41 B.Utilizarea dreptului comparat de către jurisdicţii sau funcţia critică în domeniul politicii jurisprudenţiale43 2.6.3.Funcţia interpretativă sau Dreptul comparat - instrument în interpretarea dreptului44 2.6.4.Funcţia constructivă sau Dreptul comparat - element de unificare, uniformizare şi de armonizare a dreptului45 2.6.5.Funcţia ştiinţifică sau Dreptul comparat - instrument de studiu al istoriei, filosofiei sau a teoriei dreptului47 A.Dreptul comparat - instrument de studiu al istoriei dreptului47 B.Dreptul comparat - instrument de studiu al filosofiei dreptului48 C.Dreptul comparat - instrument de studiu al teoriei dreptului48 CAPITOLUL III. CLASIFICAREA SISTEMELOR DE DREPT50 3.1.Noţiunea de sistem de drept (juridic), familie juridică şi tradiţie juridică50 3.1.1.Sistemul juridic50 3.1.2.Familia juridică•.51 3.1.3.Tradiţia juridică51 3.2.Clasificări utilizate până în prezent51 3.2.1.Clasificarea lui René David52 3.2.2.Clasificarea lui Leontin-Jean Constantinesco52 3.2.3.Clasificarea lui Mario G. Losano52 3.2.4.Clasificarea lui Gilles Cuniberti53 3.2.5.Clasificarea lui Thierry Rambaud53 3.2.6.Clasificarea lui Zweigert şi Kôtz54 3.3.Clasificarea sistemelor de drept54 3.3.1.Sisteme juridice de drept civil (de tradiţie civilistă/de drept romano-germanic/de drept romano-civilist/de drept continental)54 3.3.2.Sisteme juridice common law57 3.3.3.Sisteme de drept musulman şi sisteme de drept religios58 3.3.4.Sisteme mixte58 3.4.Distribuţia actuală a sistemelor juridice pe glob61 3.4.1.Europa62 3.4.2.America de Nord63 3.4.3.America Centrală64 3.4.4.America de Sud65 3.4.5.Africa66 3.4.6.Asia67 3.4.7.Distribuire globală68 3.5.Clasificarea propusă de noi68 TITLUL AL II-LEA SISTEMUL DE DREPT CIVIL71 CAPITOLUL I. ISTORIA FORMĂRII SISTEMULUIDE DREPTCIVIL72 1.1.Dreptul roman72 1.2.Codificările74 CAPITOLUL II. CARACTERISTICILESISTEMULUI DE DREPT CIVIL76 CAPITOLUL III. REFLECTAREA SISTEMULUI DE DREPT CIVIL ÎN ORDINILE JURIDICE NAŢIONALE78 A. STATE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE78 1.FRANŢA78 1.1.Istoria formării sistemului de drept francez78 1.1.1.Perioada galo-romană79 1.1.2.Perioada francă79 1.1.3.Perioada feudală79 1.1.4.Perioada monarhiei79 1.1.5.Perioada Revoluţiei franceze80 1.2.Particularităţile sistemului de drept civil francez80 1.2.1.Sursele dreptului francez81 A.Surse naţionale cu caracter imperativ81 B.Surse internaţionale cu caracter imperativ. Dreptul internaţional şi dreptul european86 C.Surse de drept cu caracter indicativ87 1.2.2.Structura dreptului francez88 1.2.3.Participanţii la actul de justiţie89 1.2.4.Organizarea justiţiei în Franţa90 1.3.Difuzarea dreptului francez pe glob93 2.GERMANIA95 2.1.Istoria formării sistemului de drept german96 2.2.Particularităţile sistemului de drept civil german98 2.2.1.Sursele dreptului german99 2.2.2.Organizarea sistemului judecătoresc în Germania102 2.2.3.Actorii justiţiei în Germania104 2.3.Difuzarea dreptului german pe glob106 3.ITALIA107 3.1.Istoria formării dreptului italian107 3.2.Sursele dreptului italian107 3.3.Organizarea dreptului şi a sistemului judecătoresc109 3.3.1.Structura dreptului109 3.3.2.Organizarea instanţelor de judecată109 3.4.Actorii justiţiei în Italia109 A.Judecătorii109 B.Avocaţii110 3.5.Difuzarea dreptului italian în lume111 4.BELGIA112 4.1.Belgia - stat de drept113 4.2.Sursele dreptului belgian113 4.3.Organizarea sistemului judecătoresc114 4.3.1.Curţi114 4.3.2.Tribunale116 4.4.Actorii justiţiei în Belgia119 5.SPANIA120 5.1Istoria politică şi juridică120 5.2Sursele dreptului spaniol121 5.3Organizarea judiciară124 5.4Actorii justiţiei în Spania125 6.OLANDA127 6.1.Istoria politică şi juridică127 6.2.Surse de drept129 6.3.Organizarea judiciară131 6.4.Profesii juridice şi judiciare134 8.STATELE BALTICE136 8.1.Cadrul general136 8.2.Elemente definitorii pentru analiza punctuală a sistemelor de drept din cele trei state baltice138 8.2.1.Estonia138 8.2.2.Lituania140 8.2.3.Letonia142 9.STATELE SCANDINAVE146 2.1.Filosofía dreptului scandinav146 2.2.Istoria formării dreptului scandinav147 2.2.1.Suedia147 2.2.2.Danemarca148 2.3.Particularităţile sistemului de drept scandinav148 2.4.Studii de caz150 2.4.1.Danemarca150 2.4.2.Suedia151 B.ALTE STATE CU SISTEM DE DREPT CIVIL153 39 101. RUSIA153 I1.1. Istoria formării dreptului rus154 1.2.Particularităţile sistemului de drept civil rus156 1.2.1.Principiile sistemului de drept din Rusia157 1.2.2.Sursele dreptului rus158 1.2.3.Structura dreptului rus159 1.2.4.Organizarea judecătorească160 1.2.5.Actorii justiţiei în Rusia163 1.3.Relaţiile Rusiei cu Uniunea Europeană166 19 2.UCRAINA167 2.1.Izvoarele dreptului ucrainean şi ierarhia actelor juridice167 I'2.2. Organizarea instanţelor de judecată168 2.3.Actorii justiţiei169 25TITLUL AL III-LEA SISTEMUL COMMONLAW171 CAPITOLUL I. ISTORIA FORMĂRII SISTEMULUI COMMON LAW.172 _ - 1.1.Perioada anglo-saxonă172 1.2.Formarea common law172 1.3.Perioada Equity174 1.4.Perioada modernă176 36 CAPITOLUL II. TRĂSĂTURILE SISTEMULUI COMMON LAW177 38 CAPITOLUL III. INSTITUŢII SPECIFICE COMMON LAW179 40 2CAPITOLUL IV. DREPTUL ENGLEZ180 4.1.Particularităţile sistemului common law englez180 4.1.1.Sursele (izvoarele) dreptului englez181 4.1.2.Structura dreptului englez189 4.1.3.Ierarhia instanţelor de judecată189 4.1.4.Actorii justiţiei în Anglia191 zi. 4.2. Difuzarea common law englez pe glob192 4.2.1.Australia192 4.2.2.Noua Zeelandă193 4.2.3.Irlanda de Nord193 CAPITOLUL V. DREPTUL AMERICAN194 5.1.Particularităţile sistemului common law american194 5.1.1.Organizarea judecătorească195 5.1.2.Sistemul federal vs. sistemul statal197 5.1.3.Particularităţile procesului din sistemulamerican198 5.2.Sursele dreptului american199 5.2.1.Legile constituţionale199 5.2.2.Statutele;200 5.2.3.Hotărârile curţilor de judecată202 5.2.4.Deciziile şi regulile agenţiilor administrative202 5.3.Actorii justiţiei în Statele Unite ale Americii203 5.3.1.Judecătorii203 5.3.2.Procurorii203 5.3.3.Avocaţii203 CAPITOLUL VI. DREPTUL CANADIAN205 6.1.Particularităţile dreptului canadian205 6.2.Structura dreptului canadian207 6.2.1.Dreptul naţional privat207 6.2.2.Dreptul naţional public208 6.2.3.Structura dreptului în Quebec209 6.3.Sursele dreptului canadian209 6.3.1.Constituţia209 6.3.2.Codurile210 6.3.3.Statutele210 6.3.4.Ordonanţele sau deciziile luate în Consiliu210 6.3.5.Regulamentele210 6.3.6.Cutuma210 6.3.7.Jurisprudenţa210 6.3.8.Doctrina211 6.4.Organizarea judiciară a Canadei211 6.4.1.Curtea Supremă a Canadei211 6.4.2.Curţile de apel ale provinciilor sau ale teritoriilor211 6.4.3.Curţile superioare ale provinciilor sau ale teritoriilor212 6.4.4.Curţile de provincie sau teritoriale212 6.4.5.Tribunalele administrative de provincie sau de teritorii212 6.4.6.Curtea de apel federală212 6.4.7.Curtea federală212 6.4.8.Tribunalele administrative federale213 6.4.9.Curtea de impozite213 6.4.10.Instanţele militare213 CAPITOLUL VII. PRINCIPALELE ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI ÎNTRE SISTEMUL DE DREPT CIVIL ŞI SISTEMUL COMMONLAW214 7.1.Convergenţa celor două sisteme214 7.2.Deosebiri între cele două mari sisteme de drept215 TITLUL AL IV-LEA217 SISTEME DE DREPT BAZATE PE RELIGIE ŞI PE FILOSOFIE217 CAPITOLUL I. DREPTUL CANONIC217 1.1.Caracteristicile dreptului canonic218 1.2.Sursele dreptului canonic218 1.2.1.Legea scrisă218 1.2.2.Cutuma219 1.2.3.Jurisprudenţa219 1.2.4.Doctrina219 1.3.Studiu de caz: Vatican220 1.3.1.Surse de drept220 1.3.2Sistemul judiciar224 CAPITOLUL II. DREPTUL ISLAMIC226 2.1.Trăsăturile sistemului islamic227 2.2.Sursele dreptului islamic229 2.2.1.Clasificarea surselor dreptului229 2.2.2.Locul Shari'a în ierarhia normativă231 2.3.Instituţii specifice dreptului musulman233 2.4.Difuzarea dreptului islamic pe glob235 2.4.1.Egipt235 2.4.2.Maroc235 2.4.3.Yemen236 2.4.4.Iran236 2.4.5.Indonezia236 2.4.6.India236 2.4.7.Pakistan236 2.5.Studii de caz236 2.5.1Arabia Saudită237 2.5.2Iran238 2.5.3.Emiratele Arabe Unite239 CAPITOLUL III. DREPTUL HINDUS247 3.1.Definiţia dreptului hindus247 3.2.Bazele dreptului hindus247 3.2.1.Textele sacre247 3.2.2.Dharma247 3.2.3.Cutumele248 3.2.4.Conştiinţa şi echitatea248 3.3.Studiu de caz: India - de la dreptul tradiţional ladreptul modem248 CAPITOLUL V. DREPT ASIATIC. DREPT CHINEZ.DREPT JAPONEZ251 2.1.Drept chinez252 2.1.1.Filosofía dreptului chinez252 2.1.2.Confucianismul şi dreptul253 2.1.3.Istoria dreptului chinez254 2.1.4.Particularităţile dreptului chinez255 2.1.5.Sursele dreptului chinez256 2.1.6.Noţiunile fundamentale de drept chinez258 2.1.7.Organizarea instanţelor judecătoreşti259 2.2.Drept japonez260 2.2.1.Natura şi filosofía sistemului juridic japonez260 2.2.2.Istoria dreptului japonez262 2.2.3.Particularităţile dreptului japonez263 2.2.4.Sursele dreptului japonez263 2.2.5.Organizarea judecătorească264 TITLUL AL V-LEA SISTEME MIXTE266 CAPITOLUL I. TRĂSĂTURILE SISTEMELOR MIXTE266 1.1.Bijuridism şi pluralism266 1.1.1.Distincţia dintre bijuridism şi sistem mixt266 1.1.2.Pluralismul juridic266 CAPITOLUL II. PLURALISMUL SISTEMELOR JURIDICE ÎN AFRICA269 2.1.Caracteristicile sistemelor juridice africane269 2.1.1.Colonizarea statelor africane270 2.1.2.Independenţa statelor africane şi remodelarea justiţiei în Africa271 2.2.Studii de caz272 2.2.1.Nigeria272 2.2.2.Africa de Sud273 2.2.3.Egipt273 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ275