299 __ $aHeterologie : introducere în etica lui Levinas
975 __ $a111 $a17 $a14
200 __ $aHeterologie $eintroducere în etica lui Levinas $fVianu Mureşan $geditor: Valentin Ajder $bCarte tipărită
700 __ $aMUREŞAN, VIANU
702 __ $4editor $aAjder, Valentin
010 __ $a9786064907639
035 __ $a17/L55M
035 __ $aC.III.13080
675 __ $a111
675 __ $a17 Levinas, E.
675 __ $a14 Levinas, E.
686 __ $a1
606 __ $aFilosofie (sisteme filosofice)
606 __ $aOntologie (concepte fundamentale)
606 __ $aEtică (filosofie)
606 __ $aLevinas, Emmanuel
101 __ $arum
102 __ $aRomania
205 __ $aEd. a 2-a, rev.
210 __ $aBucureşti $cEikon $d2022
215 __ $a590 p.
225 __ $aUniversitas. Filosofie
300 __ $aBibliogr. p.582-585
330 __ $aCUPRINS Introducere5 Capitolul I Este celălalt problematic?22 Teoria transcendentală a experienţei alterităţii24 O critică a teoriei transcendentale42 Lumea ca circumstanţă obiectivă, preajmă şi mediu42 Locul celuilalt în discursul ontologiei heideggeriene; fiinţarea-în-comuniune şi şinele impersonal cotidian (Se)51 Violenţa ontologică61 Cine este celălalt?66 Reprezentare şi advenienţă; scurtcircuitul temporalităţii 74 Analogia aprezentativă versus advenienţă; simetria transcendentală, condiţie a disimetriei etice83 Retorică şi bagatelizare; trauma întâlnirii cu Celălalt92 De la retorică la etică96 Celălalt ca origine a singurătăţii şi smulgere din fiinţă102 Faţa, un far ce luminează de dincolo de fiinţă105 Faţă-către-faţă108 Transcendenţa aliată umilului116 Al treilea om; reacţia în lanţ a divulgării121 Capitolul II Critica subiectului 128 Libertatea celuilalt; pacienţa anterioară intenţiei eului128 Excurs asupra intenţionalităţii138 Intenţionalitatea ca veghe145 Reducţie, vigilenţă, trezire148 Către o conştiinţă non-intenţională; conştiinţa „confuză”150 Sintezele pasive a priori şi intuiţia hyletică153 Ipoteza unui geniu viclean156 Apariţie, fenomen, expresie158 Unul-în-locul-celuilalt; sensibilitate; trauma prin celălalt170 Culpa uzurpării locului celuilalt172 Situarea în lume ca dragoste de viaţă174 Răgaz, reculegere, locuire178 Exodul ca privire şi muncă; mâna ca instrument al timpului182 De la ontologia luminii la etica verbului187 Capitolul III Modalitate şi chip. Caracterul instructiv al exteriorităţii193 Chipul, „mai puţin” decât apariţie, „mai slab” decât fenomenul. Sărăcia feţei199 Chipul ca „defecţiune" în fenomen şi reprezentare203 Chipul este semnificaţie înaintea limbajului şi „origine” a lumii209 Filialitatea chipului212 Dincolo de posibil215 Ontologia maternităţii; intrafiinţare şi heterotemporalitate220{ Trans-substanţiere şi transcendenţă; reversibilitateact trans-substanţierii223ei Retroacţiune, reversibil, iertare227 Vecinătate şi obligaţie; spaţiul ca a priori al vecinătăţii; vecinătatea înaltului229 Altesitate şi Majestate235 Specificul şi neutrul alterităţii240 Capitolul IV Subiectivitate şi timp244 An-arhie şi dia-cronie în temporalitatea relaţiei244 Pacienţă şi act în temporalitatea relaţiei245 Deformalizarea timpului; salut şi À-Dieu; timpul profetic249 Îmbătrânirea, emfaza pacienţei temporale; dez-intenţionarea temporalităţii; prezentul maxim al morţii251 Apofazele chipului şi survenţia lor an-arhică; emfază şi apofază255 Figurantul257 Solitudinea ipostatică; depăşirea eschatologiei negre261 Existenţă fără existent; ambientul; neutrul il y a263 Ipostazierea subiectivului; evanescenţa ipostazierii; persuasiunea taumaturgică267 Dia-cronia relaţiei manifestă viitorul ca moarte şi ca eros270 Temporalitatea dialogică; diastaza272 Capitolul V Aspiraţia metafizică280 Anterioritatea totalităţii286 Vinculum şi percepţie; caracterul a priori al celuilalt291 Afirmativul Celuilalt301 Neutralizarea celuilalt302 Infinitatea Celuilalt311 Separaţia ca ateism315 Disponibilitate şi intangibil319 Illeitatea, înălţime a celuilalt325 Transcendenţă, urmă, enigmă330 Erotica transversiunii334 Clandestinitate şi profanare; mişcarea de transcendere opusă mişcării de iminenţă337 Femininul ca şi categorie ontologică a lui „a-nu-fi-încă”, revelată în manifestarea dorinţei; transcendenţa circulară în fenomenologia mângâierii344 Gingăşia, graţia, echivocul, metaforele ontologiei femininului348 Devierea ortorelaţiei prin apariţia terţului; gelozia355 Prea-multul-prea-puţinul corporeităţii; nevoia; dorinţa359 Ustensilul; elementalul; mediul; intenţia formală365 Dimensiunea nocturnă a viitorului; Ilyalitate371 Capitolul VI Al treilea gen375 Altfel decât fiinţa sau nefiinţa375 Dincolo-de-fiinţă ca expunere a sensibilităţii383 Altfel-decât-a-fi; interes(s)are386 Proximitatea în afara distanţei; rostirea revelatoare şi alienarea rostirii; Raţiunea388 Rostire şi spunere; amfibologia limbajului; echivocaţie399 Temporalitatea spunerii; coagularea sincroniilor identităţii; reducţia spusei la rostire369 Rostirea fără spusă; ex-punerea în faţa celuilalt; dis-locaţie şi non-indiferenţă374 Rostirea ca pacienţă şi îmbătrânire; supunere fără dezerţiune415 Sensibilitatea ca rostire; articulaţia simbolică418 Rostirea ca donaţie a psihismului; sensibilitate a afecţiunii pentru altul; relaţia diatopică421 Topologie etică şi proximitate424 Rostirea ca inadecvaţie la celălalt; privirea de după curba diacroniei427 Figura ostaticului429 Răspunsul personal declină logosul fiinţei; afectarea ca expiere etică433 Disimetrie şi primogenitură; culpaelectă438 Rostirea ca responsabilitate infinită şi libertate finită; de la elecţiune la libertatea „superbă"441 Rostire, mărturisire, profeţie; de la ipseitatea saturată la ipseitatea vulnerabilă445 Signifianţă şi non-sens; IIy a452 Capitolul VII Imemorabilul morţii456 Putem experimenta moartea?456 Eu sunt martorul morţii celuilalt458 Cum interogăm?460 Cel viu, ostaticul mortului; transcendenţa mortului în imanenţa viului463 Semiologia morţii; fenomenul desaturat; discontinuitate a timpului; transferul anticipativ de la moartea celuilalt la moartea mea.465 Expresia, emfaza chipului; ontologia emfazei; inexpresivitatea467 Moartea ca moarte a lui; afectarea interogativă a infinitului celuilalt 474 Revenirea la angoasă; culpabilitatea evocatoare477 Suferinţa ca imposibilitate a neantului; dia-cronia esenţei subiectului491 Moartea nu e fenomen; neliniştea, afectare emfatică a esanţei morţii; răspunsul preliminar al prezenţei mele la interogativul pur al viitorului morţii451 Moartea este rea-voinţă; ameninţarea celuilalt; intervalul; amânarea498 A-l lăsa pe celălalt pradă morţii504 Jubilaţia imundă a excepţiei (apologul lui Ivan Ilici)508 Impostura supravieţuitorului511 Impoliteţea expresivităţii supravieţuitorului516 Moartea celuilalt odată cu mine517 Inversiunea iminenţei; răbdarea; afecţiunea dia-cronică a morţii; complacerea subversivă521 Mortul atopic; ambiguizarea spaţiului morţii525 Contemporaneizarea morţilor; orizontalitatea ca universal al lui „a fost”; efectul de trecut528 Limbajul îndoliat531 Precizia ambiguă a momentului535 Bunătatea ca a-nu-fi-pentru-moarte539 Divertisment, bavardaj, eufemism, bagatelă - tehnici de supravieţuire546 Capitolul VIII Lămuriri suplimentare. Precizări. Concluzii552 Sensul eschatologic al eticii, eliberarea infinitului de totalitate552 Transformarea convexităţii celuilalt în concavitate a aceluiaşi557 Fiinţa celuilalt impune exterioritatea; curbura spaţiului intersubiectiv; transcendenţa558 Interogaţia fundamentală se angajează în faţa celuilalt; intertranslaţia dispoziţiei interogative513 Eterogenitatea eurilor garantează discursul; limbajul originar ca apel al străinătăţii563 Etica împotriva filosofiei Neutrului566 Separaţia decide libertatea şi bunătatea; apofatism fenomenologic... 568 Fraternitatea ca apriorism etic569 Etică pneumatologică571 Discursul filosofic şi Dumnezeu572 Uitarea subiectului, un nou umanism575 Aplicaţie la gândirea nomadă578 Bibliografie582