299 __ $aHomo biologicus : cum explică biologia natura umană
975 __ $a57 $a616
200 __ $aHomo biologicus $ecum explică biologia natura umană $fPier Vincenzo Piazza $gîn colaborare cu Anne Jeanblanc $gtraducere din franceză de Ines Simionescu $bCarte tipărită
700 __ $aPIAZZA, PIER VINCENZO
702 __ $aJeanblanc, Anne $4colaborator
702 __ $aSimionescu, Ines $4traducător
010 __ $a9789735072933
035 __ $a57/59/P64
035 __ $aC.II.43100
675 __ $a57
675 __ $a616
686 __ $a55/59
606 __ $aBiologie
606 __ $aAntropogeneză (biologie)
606 __ $aCorp - Suflet
606 __ $aEvoluţia vieții
606 __ $aOm (evoluţie)
606 __ $aNeurobiologie
606 __ $aNeurologie
606 __ $aToxicomanie
101 __ $arum
102 __ $aRomania
210 __ $aBucureşti $cHumanitas $d2022
215 __ $a350 p. $cil.
300 __ $aBibliogr. p. 335-348
330 __ $aCuprins Prolog. Totul s-a schimbat, însă nimic nu e cu adevărat diferit13 MATERIA 1.Legenda fiinţei umane imateriale19 Credinţa în suflet21 Sufletul religiilor sau Ferrari pentru toţi 21 Sufletul nerăbdării23 Fără credinţă nu există suflet24 De ce să credem mai degrabă în suflet decât în extratereştri25 Datarea minţii umane28 Adevărata întrebare este dacă apa şi gheaţa se află în aceeaşi dimensiune34 Sufletul bunului-simţ36 De la biologia fără suflet la sufletul biologiei39 2.Biologia, asemenea sufletului, este extrem de schimbătoare 45 Un suflet impalpabil45 Genomul este un instrument muzical polivalent47 Proteinele sunt note polifonice50 Ce anume determină polifonia proteinelor55 Celule cât nişte metropole56 Organe cât nişte planete58 Indivizi la fel de diferiţi ca stelele de pe cer.59 Câte galaxii, atâtea poveşti60 3.Biologia, asemenea sufletului, se hrăneşte din mediu65 Experienţe de viaţă care vorbesc minţii65 Hazardurile existenţei formează creierul 68 Hazard, sau necesitate? 72 Cum se imprimă experienţele în neuroni 75 Fizica se transformă în biologie 76 Sinapsele modifică creierul 77 Experienţele de viaţă au efecte asupra întregii noastre biologii 80 Secretul constă într-o scară bună. 82 Cum trecem de la corpul peştilor la corpul nostru 83 Traiul sub un stres permanent 87 Ce stres, pentru cine şi când? 88 Hormonii steroizi, dirijorii orchestrei stresului 92 în jungla stresului, dopamina este călăuza noastră 95 E întotdeauna o chestiune de echilibru 97 Stresul sufletului sau sufletul stresului 99 Imposibil de uitat 99 Nopţile fără somn 101 În căutarea fricii Concedii prea liniştiteros Când nu ne mai rămâne decât drogul Biologiei noastre îi este foame de experienţe care o marchează profund II. ASPIRAŢIILE 4.Biologia caută libertatea115 Libertatea se află în centrul aspiraţiilor umane115 Da, să fim liberi, însă pentru ce anume?118 Libertatea anticilor în slujba naturii umane119 Libertatea creştinilor în slujba lui Dumnezeu 120 Libertatea omului modem în slujba distracţiei125 Suntem cu toţii sclavii termodinamicii129 De la energia imperisabilă la dezordinea ineluctabilă129 Lupta vieţii împotriva sclaviei entropiei133 Un mecanism cu entropie scăzută trebuie să producă mult135 Biologia ne eliberează de sclavia entropiei138 Despre aer, apă şi hrană139 Respirăm jură a simţi nevoia141 Beţi numai atunci când e necesar142 Mâncaţi întotdeauna de plăcere144 Până la urmă, nu e vorba decât de homeostază149 De la bucuria de a trăi la faptul de a trăi pentru a te bucura152 O biologie liberă care ne face inutili156 5.Biologia produce două moduri de a fi în lume159 Plăcerea şi fericirea conturează două civilizaţii diferite159 Biologia spiritualismului şi a materialismului161 Conservatorismul şi progresismul sunt de asemenea de origine biologică166 Homo exostaticus şi Homo endostaticus, fraţi duşmani174 Şi dacă Homo interstaticus s-ar ridica în cele din urmă?179 Coborârea în materie ne ridică în cele din urmă188 6.Biologia dă sens vieţii189 Viaţa: un catalizator de identităţi189 Unicitatea omului193 Unici da, superiori poate198 III. EXCESELE 7.Norme, normalitate, vicii şi boli 209 Normele şi normalitatea211 Viciile: comportamente dezaxate, din nefericire normale215 Bolile: comportamente normale complet dezaxate221 Neurologia şi psihiatria între exces şi eşec222 Când excesul devine boală224 între boală şi viciu, cancerul psihosocial al dependenţei227 8.Obezitatea: un creier bolnav din cauza mediului236 Ne îngrăşăm fiindcă suntem prea inteligenţi236 De ce nu este toată lumea obeză239 Acumularea grăsimii este un program biologic subtil240 Din ce în ce mai gras: este normal să nu ştii să te opreşti244 Gras şi fericit? Rezilienţa excesului245 Şi dacă am elabora regimuri adaptate pentru cei care au nevoie de ele?247 Obezitatea, o boală care nu seamănă cu celelalte254 9.Toxicomania: un creier tot mai bolnav256 Toxicomania, un cancer psihosocial256 De ce aproape toată lumea se droghează?258 Nicotină, opioidele şi canabinoizii înlocuiesc neurotransmiţătorii 259 Psihostimulentele şi alcoolul intensifică activitatea neurotransmiţătorilor260 Un efect atractiv comun261 De ce ar trebui să evităm drogurile?262 Toate drogurile au o acţiune prea puternică263 Fiecare drog cu efectele sale toxice266 Plăcere pentru unii, dependenţă pentru alţii273 Drogurile legale şi ilegale: cum şi de ce274 Cum devenim toxicomani?278 Cum recunosc medicii dependenţa281 Cum recunoaştem un caz de dependenţă dacă nu suntem medici283 Modificările cerebrale care conduc la toxicomanie288 Lungul marş de la vulnerabilitate la droguri288 Pierderea plasticităţii şi voinţa292 Toxicomania este o adevărată tulburare comportamentală293 Cum să combatem toxicomania?295 Adaptarea abordărilor la realitate295 Ar fi suficient să abordăm toxicomania la fel ca pe alte boli297 Epilog. Nimic nu s-a schimbat cu adevărat, însă totul e diferit 303 Scurtă recapitulare a unor concepte din biologie307 Referinţe bibliografice335 Mulţumiri349