299 __ $aHomo ludens : Încercare de determinare a elementului ludic al culturii
920 __ $a28030
955 __ $a1
200 __ $aHomo ludens $eÎncercare de determinare a elementului ludic al culturii
700 __ $aHUIZINGA, JOHAN
702 __ $4prefaţă $aLiiceanu Gabriel
702 __ $4traducere $aRadian H. R.
702 __ $4coperta $aSteflea Doina
035 __ $a008/H92
035 __ $aC.II.1294
675 __ $a008(100)(091)
675 __ $a159.942.32
675 __ $a791(100)
675 __ $a82.09-22
675 __ $a82.09-7
686 __ $a008/H92
606 __ $aJoc (element al culturii)
606 __ $aLiteratură universală (dramaturgia)
606 __ $aDistracţie (divertisment)
606 __ $aDramaturgie (comedii)
606 __ $aDramaturgie (critică literară)
606 __ $aPersonalitate (trăsături)
606 __ $aSubiect (psihologie)
101 __ $arum
210 __ $aBucureşti $cUnivers $d1977
215 __ $a336p.
225 __ $aEseuri
300 __ $aIndex.
300 __ $aBibliogr. p. 21-24
300 __ $aDonaţie ŞTEFAN IOANA (Nr.inv. 449164)
300 __ $aDonaţie CICOARE TRAIAN (Nr.inv. 452176)
330 __ $aCUPRINS PRELIMINARII LA O ÎNŢELEGERE A DEMNI- TĂŢII JOCULUI IN LUMEA CULTURII ... 5 NOTĂ BIO-BIBLIOGRAFICĂ 21 NOTĂ 25 PREFAŢĂ — INTRODUCERE30 I NATURA ŞI IMPORTANŢA JOCULUI CA FE- NOMEN DE CULTURĂ33 Jocul : o noţiune primară şi o funcţie plină de tâlc — Temeiurile biologice ale jocului — Explicaţiile nu sunt concludente — „Hazul” jocului — A se juca: un act spiritual — Jocul ca mărime culturală — Cultura „sub specie ludi” — Jocul : o categorie foarte autonomă — Jocul se situează în afara tuturor celorlalte categorii — Jocul şi frumuseţea — Jocul : o acţiune liberă — „Doar“ joacă — O acţiune dezinteresată — Jocul, li¬mitat în timp şi în spaţiu —■ Spaţiul de joc ■— Jocul creează ordine — încordare — Regulile jocului : întru totul obligatorii ■— Puterea jocului de a crea grupuri — Abolirea vieţii obişnuite — Luptă şi spectacol — Jocul sacru realizează ceea ce se înfăţişează — El în¬treţine ordinea cosmică prin faptul că o întruchipează — Concepţia lui Frobenius cu privire la jocul cultual — Drumul de Ia emoţie la jocul sacru — Defectul ex- plicaţiei lui Frobenius — Joc şi sfinţenie — Platon numeşte factorul sacru un joc — Locu consacrat : un spaţiu de joc — Sărbătoarea — Acţiunea sacră : for¬mal, un joc — Starea de spirit ludică şi consacrarea — Gradul de seriozitate al acţiunilor sacrale — Echilibru labil între consacrare şi joc — Credinţa şi jocul — Credinţa copiilor şi credinţa sălbaticilor — Metamor¬foza jucată — Sfera credinţei primitive — Joc şi mister religios. II CONCEPEREA ŞI EXPRIMAREA NOŢIUNII DE JOC ÎN LIMBA 70 Noţiunea „joc“ nu este echivalentă în fiecare limbă — O noţiune generală „joc“ devine conştientă abia târziu — Noţiunea „joc“ răspândită uneori în numeroase cu- vinte — Cuvintele pentru „joc“ în greceşte — Şi în¬trecerea e un joc — Cuvintele pentru „joc“ în sans¬crită — Cuvintele pentru „joc“ în chineză — Cuvin¬tele pentru „joc“ în limba blackfoot — Deosebiri în limitarea noţiunii de „joc" — Exprimarea jocului în japoneză — Concepţia japoneză despre viaţă în formă ludică — Limbile semitice — Latina şi limbile roma¬nice — Limbile germanice — Răsplndirea şi diluarea noţiunii de „joc“ — A [se] juca şi a [se] lupta •— Jocul mortal — Jocul şi dansul sacrificional — Jocul în înţeles muzical — Jocul în înţeles erotic •— Cuvîn- tul şi noţiunea de „seriozitate" — Seriozitatea : o no- ţiunj complementară — Jocul este noţiunea primará şi primitivă. III JOCUL ŞI COMPETIŢIA CA FUNCŢIE CREA- TOARE DE CULTURĂ 95 Cultura ca joc, nu cultura din joc — Numai jocul de societate este rodnic pentru cultură — Jocul anti¬tetic — Valoarea culturală a jocului — Şi întrecerea serioasă rămîne joc — Principalul este cîştigul însuşi — Motivul nu este o dorinţă directă de putere — Premiu, miză, câştig — A îndrăzni, şansă, a paria — Cîştigul prin înşelăciune — Rămăşag, negoţ condiţio¬nat, asigurare — Alcătuirea antitetică a comunităţii ar¬haice —- Cult şi întrecere — Vechile sărbători chinez: ale anotimpurilor — Structura agonală a civiliza:Lí¿ chineze —- Jocul cîştigat determină mersul naturi: — Semnificaţia sacră a jocului de noroc — Potlatch — întrecerea în nimicirea propriului bun — Fotiatc-, : o luptă pentru onoare — Temeiurile sociologice al* potlatch-ului — Potlatch : un joc — Jocul pentn faimă şi onoare — Kula — Onoare şi virtute — 2:" ţiunea arhaică a virtuţii — Virtute şi nobleţe — - _r- nire satirice — Prestigiu prin etalarea bogăţie-. — Lupte arabe vechi pentru onoare — Mofakhara — Monafara — Lupta satirică greacă şi cea veche — „Compararea bărbaţilor“ — Gelp şi Gab — Gaber ca joc de societate — Epoca agonali concepţia lui Burckhardt — Concepţia lui El rer iert — Agonul grec ia context etnologic — „Ludi” romane — Semnificaţia agonului — De la jocul competitiv Ia cultură — Slăbirea funcţiei agonale — In calitatea lu- dică rezidă explicaţia. IV JOCUL ŞI JUSTIŢIA 137 Procesul judiciar ca întrecere — Tribunalul şi spaţiul de joc — Justiţia şi sportul — Justiţia, oracolul, jocul de noroc — Frezicerea destinului — Cumpăna justiţiei — Dike — Destinul şi şansa — Judecata lui Dumnezeu — Competiţia pentru dreptate — Competiţia pentru mireasă — Procesul judiciar şi rămăşagul — Procesul judiciar ca luptă cu ajutorul cuvîntului — Lupta es- chimosă cu ajutorul tobelor —■ întrecerea în insulte şi pledoaria — Formele vechi ale pledoariei — Caracterul ei ludic, contestat în zadar. V JOCUL ŞI RĂZBOIUL 154 Lupta ordonată este un joc — în ce măsură este răz¬boiul o funcţie agonală ? — Războiul arhaic este în mod precumpănitor o întrecere — Lupta singulară înaintea sau în timpul bătăliei — Lupta singulară a regilor — Lupta singulară judiciară — Duelul parti¬cular — Şi duelul este o sentinţă agonală — Războiul arhaic este sacral şi agonal — înnobilarea războiului — Războiul ca întrecere — Puncte de onoare —■ Ama¬bilităţi faţă de inamic — Stabilirea de comun acord a datei bătăliei — Pont d’honneur şi interesul strate-gic — Ceremonie şi tactică — încălcarea restricţiilor — Elementul ludic în dreptul internaţional — Repre- zentări de vieţi eroice — Ruskin pe urma războiului — Valoarea culturală a idealului cavaleresc — Jocul cavalerismului. VI JOCUL ŞI ÎNŢELEPCIUNEA 178 Întrecerea în înţelepciune — Cunoaşterea lucrurilor sfinte — Concursul enigmistic — Ghicitori cosmice — Înţelepciunea sacră ca operă de artă — Ghicitoarea şi recolta — Ghicitoarea de supravieţuire — Duel de întrebări pentru salvarea vieţii — Natura soluţiilor — Amuzament şi doctrină consacrată — Alexandru şi gimnosofiştii — Dialogul de întrebări — întrebările regelui Menandru —- Duelul enigmistic şi catehismul — Întrebările împăratului Frederic al II-lea — Enig- mistica şi filosofia — Caracterul enigmistic al filoso- fiei timpurii — Mit şi filosofie — Cosmosul ca luptă — Procesul cosmic ca proces judiciar. VII JOCUL ŞI POEZIA 197 Sfera poeziei — Poezia : o funcţie vitală a culturii — Vates — Poezia s-a născut în joc — Jocul poetic social — Inga fuka — Fantun — Hai-kai — Formele luptei poetice — Les Cours d’amour •— Probe poetice —Improvizaţia — Doctrinele în formă poetică — Texte juridice poetice — Poezia şi dreptul — Conţinu- tul poetic al mitului — Mitul poate fi serios ? — Mitul reprezintă o fază ludică a culturii — Tonul Eddei noi — Toate formele poetice sunt forme ludice — Motivele poetice şi motivele ludice — Poezia exer- citată în întrecere — Limbajul poetic este un limbaj ludic — Metafora poetică şi jocul — Obscuritatea poetică ■— Lirica este de felul ei obscură. VIII FUNCŢIA IMAGINAŢIEI 220 Personificarea — Gigantul ancestral — Este oare per- sonificarea vreodată întru totul serioasă ? — Alegorie scolastică sau concepţie primitivă? — Figuri abstracte — Sărăcia la sfântul Francisc — Valoarea ideatică a alegoriilor medievale — Personificarea ca habitus ge¬neral -— Oameni şi zei cu chip de animale — Elemen¬tele poeziei sînt elemente ludice — Exagerarea lirică — Exorbitantul — Drama ca joc — Originea agonală a dramei — Atmosfera dionisiacă. IX FORMELELUDICE ALE FILOSOFIEI....233 Sofistul — Sofistul şi omul miraculos —Importanţa pentru cultura helenică — Sofismul: un joc — Sofis- mul şi ghicitoarea — Originea dialogului filosofic — Filosofi şi sofişti — Filosofía : un joc al tinereţii — Sofişti şi retori — Temele retoricii — Disputaţia — Disputele medievale — Academia curţii lui Carol cei Mare — Şcolile din secolul al XH-lea — Abélard ca orator — Forma ludică a activităţii şcolare — Epoca polemicilor. X FORMELE LUDICE ALE ARTEI .... 248 Muzica şi jocul — Caracterul ludic al muziciI — Preţuirea muzicalului lipseşte — Muzica : relaxan spirituală — Aristotel despre natura şi valoarea a- zicii — Caracterul imitativ al muzicii — Preţuirea mu- zicii — Funcţia socială a muzicii — Elementul com- petitiv în muzică — Dansul este joc pur — Arte muzice şi arte plastice — Limitările artei plastice — Prea puţin loc pentru factorul ludic — Calitatea sa¬crală a operei de artă — Factorul competitiv în arta plastică — Opera de-artă ca motiv literar •— Dedal — Probă şi ghicitoare — întrecerile în realitate — Competiţia în arta plastică — Utilitate sau joc ? XI CIVILIZAŢII ŞI EPOCI SUB SPECIE LUDI .. 269 Factorul ludic în civilizaţiile târzii — Natura culturii romane — Elementul arhaic al civilizaţiei romane —• Statul roman pe temelii primitive — Trăsături de co¬rupţie în civilizaţia Imperiului roman — Ideea de Im¬periu roman — Pline şi jocuri — Public-spirit sau spirit potlatch ? — Ecourile factorului ludic antic — Elementul ludic al culturii medievale — Elementul lu¬dic al culturii renascentiste — Tonul Renaşterii — Umaniştii — Conţinutul ludic al barocului — îmbră¬cămintea din secolul al XVII-lea — Peruca — Pudra, cîrlionţul şi nodul — Rococo-ul — Factorul ludic în politica secolului al XVIII-lea — Spiritul secolului al XVIII-lea —- Arta secolului al XVIII-lea — Conţinu¬tul ludic al muzicii — Romantism şi sentimentalism Romantismul s-a născut în joc — Gradul de se¬riozitate al idealurilor de viaţă mărturisite — Senti¬mentalismul este seriozitate şi totuşi joc — Seriozitatea domină In secolul al XlX-lea — Dezumflarea elemen¬tului ludic — îmbrăcămintea în secolul al XlX-lea — Costumul feminin — Seriozitatea secolului al XlX-lea. XII ELEMENTUL LUDIC AL CULTURII ACTUALE Actual: un termen elastic — Sportul — Activitatea sportivă organizată — Sportul părăseşte sfera spor¬tivă — Jocurile ne-atletice ca sport — Bridge — Viaţa oamenilor de afaceri adoptă anumite trăsături ludice — Recordul şi competiţia — Elementul ludic al artei moderne — Preţuirea sporită a artei —• Pierde¬rea şi cîştigul factorului ludic în artă — Conţinutul ludic al ştiinţei moderne — Tendinţe ludice ştiinţifice — Conţinutul ludic al vieţii sociale şi politice — Puerilismul — Spiritul adolescentin îşi cântă victoria — Puerilismul nu e tot una cu jocul — Conţinutul ludic al politicii — Moravuri ludice parlame-tirî — Partide politice — Politica internaţională — Dreptul internaţional şi regula jocului — Factorul competitiv în războiul modern — în aparenţă : pierderea elemen¬tului ludic — Războiul : un joc ? — Elementul ludic este indispensabil — Oare orice este omenesc este joc ? — Proba judecăţii morale — încheiere. INDICE 323