141 __ $c#
299 __ $aIerarchia Românilor din Ardeal și Ungaria
200 _1 $aIerarchia Românilor din Ardeal și Ungaria
700 _0 $aBUNEA, AUGUSTIN
035 __ $aK.II.6255
606 _0 $aTransilvania
606 _0 $aDocument transpus în format electronic
210 _# $aBlaș $cTipografia Seminarului Archidiecesan $d1904
215 __ $aVII, 307p., VII
300 __ $aDedicație autografă a autorului către o persoană (preot) al cărei nume a fost ulterior radiat.
330 __ $a1. Mitropolia Bălgradului - p. 2 Mihaiu-Viteazul întemeiază Mitropolia Bălgradului - p. 4 Mitropolia Bălgradului a fost episcopie simplă - p. 10 2. Episcopiile din secolul 16 și 17 - p. 15 În secolul 16 n'a existat Mitropolie românească - p. 16 Episcopii ”Ardealului și părților unguresci", sau ai ”Silvașului" alăturea cu episcopii Vadului - p. 16 Legăturile acestor episcopi cu mitropolia sârbească a Ipecului și cu mitropolia Țării-Românesci - p. 25 Episcopul Vadului Ioan Cernai - p. 29 Episcopul Vadului Eftimie II - p. 33 Episcopia Bălgradului alăturea cu episcopia Vadului - p. 34 Episcopia Vadului și a Geoagiului în veacul al 16-lea - p. 37 Ierarchia românească în veacul 16-lea - p. 42 3. Episcopiile catolice de pe teritoriul locuit de Români - p. 47 Episcopiile latine de Cianad, Oradea-mare și Agria - p. 47 Întemeierea episcopiei latine ”de Transilvania" - p. 51 Episcopia Cumanilor, sau Milcoviei - p. 52 Episcopia latină a Argeșului - p. 53 Episcopi ”Sufragani" de Argeș - p. 54 Episcopi titulari, numiți de la scaune episcopesci dispărute - p. 56 Timpul înființării episcopiei Argeșului - p. 58 Episcopia latină a Siretului și a Severinului - p. 60 4. Mitropoliile orientale din țările vecine - p. 62 Născocita Mitropolie românească a Transilvaniei - p. 62 Mitropoliile din Țara Românească și Moldova - p. 64 Raportul acestor Mitropolii cu Românii de dincoace de Carpați - p. 67 În secolul 13 și 14 n'a existat Mitropolie românească în Ardeal - p. 71 Mitropolia Ochridei și a Haliciului - p. 72 5. Alte dovezi despre neexistența Mitropoliei Bălgradului - p. 76 Scrisoarea papeiI nocenţiu III din 1204 - p. 76 Jurământul lui Bela IV din 1234 - p. 77 Scrisoarea Papei Griorie IX din 1234 - p. 78 Scrisoarea Papei Grigorie XI din 1374 - p. 78 Regele Ludovic cel Mare şi preoţimea Românilor la 1366 - p. 80 Născocitele episcopii din Timişoara şi Lipova la 1366 - p. 81 Bohm şi Fessler despre ierarchia românească în veacul al 14-lea - p. 82 Biserica orientală sub regele Ladislau IV Cumanul (1272 1290) - p. 86 Mănăstirile orientale de pe timpul Sfântului Ştefan până în veacul al 14-lea - p. 89 Biserica orientală pe timpul Sfântului Ştefan - p. 94 Biserica Românilor înainte de a. 1000 - p. 97 Episcopii »Goţilor« - p. 97 Episcopii orientali de pe timpul descălecării Ungurilor - p. 98 Episcopii din Dacia Traiană - p. 99 Starea bisericei românesci sub regele Sigismund (1387 - 1437) - p. 102 Fessler despre biserica orientală din prima jumătate a veacului 15 - p. 104 Raportul Mitropoliţilor din Ţara-Românească şi Moldova cu Românii de dincoace de Carpaţi în prima jumătate a veacului 15 - p. 108 6. Episcopia gr.-cat. de Haliciu a Românilor din Ardeal şi Ungaria (1439 1469) - p. 113 Conciliul Florentin şi influinţa lui asupra bisericei române - p. 113 Episcopul românesc unit Macarie de Haliciu - p. 116 Neexistinţa Mitropoliei Belgradului pe timpul acesta - p. 120 7. Iovanychik Metropolitanus Nandor-albensis - p. 122 Huneadescii şi biserica românească - p. 122 Despotul serbesc George Brancoviei şi moşiile lui din Ţara-Ungurească - p. 123 Episcopul sârbesc Atanasie din Semendria - p. 128 Patronatul lui Ioan Hunyadi asupra bisericelor orientale de pe moşiile lui George Brancovici - p. 128 Matia Corvinul şi Sârbii - p. 132 Decretul lui Matia din 1479 despre »mitropolitul« Ioanichie de Nândor-Alba - p. 135 Ioanichie n a putut fi mitropolit în Bălgradul Ardealului - p. 138 Ioanichie n’a fost mitropolit adevărat - p. 144 Episcopia din Zara vecchia, sau Belgrad - p. 143 Episcopia Bălgradului sârbesc de la a. 1020 până la 1479 - p. 147 Episcopul Belgradului sârbesc cu locuinţa în Semendria - p. 151 Organizaţia politică şi bisericească a Sârbilor pe pământ unguresc - p. 155 »Iovanychik Nandoralbensis« din 1479 a fost episcop de Belgradul sârbesc pe pământ unguresc- p. 158 Înfiinţarea ierarchiei slavo-bizantine în Un¬garia sub Matia şi Vladislau II - p. 159 Maxim episcopul sârbesc din Sirmiu (1496-1516) - p. 161 8. Decretul lui Vladislau II din 1494 - p. 163 Variantele acestui decret - p. 165 Facsimile de pe copia acestui decret - p. 168 Cum a ajuns decretul lui Matia din 1479 şi al lui Vladislau II din 1494 în Alba-Iulia? - p. 170 Transalpina, ori Transylvania? - p. 173 Decretul lui Vladislau în textul »de Tran¬sylvania« se refere exclusiv la episcopul latin »de Transylvania« - p. 175 Până la 1556 n’a putut rezida episcop ro¬mânesc în Alba-Iulia - p. 182 Casa zidită de episcopul Ghenadie I (1579-1585) în Alba-Iulia - p. 184 Mitropolia zidită de Mihaiu-Viteazul în Alba-Iulia între anii 1595 şi 1599 - p. 187 9. Episcopiile sufragane ale Mitropoliei Bălgradului - p. 191 Episcopia Beiuşului - p. 191 »Ţara fiilor lui Bele-Knese«, sau cneazului Belos între Dunăre şi Sava - p. 192 Episcopia Bistrei în Ardeal - p. 194 »Făgăraşului - p. 194 »Feleacului - p. 195 »Galaţului lângă Olt - p. 196 »Mureşană sau a Cianadului - p. 196 »Orăzii-mari - p. 196 »Sătmarului - p. 197 » Timişoarei şi Lipovei - p. 197 »Caransebeşului şi Verşeţului - p. 198 »Jenopolei - p. 199 Episcopia Cumaniei - p. 200 »Maramureşului - p. 200 »Vadului - p. 212 »Silvaşului - p. 212 » Geoagiului - p. 212 Raportul acestor episcopii cu A.-Iulia - p. 214 Mitropolia Albei-Iulia, o chimeră - p. 215 Dl N. Popea despre această Mitropolie - p. 215 Criptele Mitropoliţilor de Alba-Iulia - p. 216 Caracterizarea Mitropoliţilor din partea d-lui Păcăţian - p. 217 Mitropolia din punct de vedere naţional - p. 218 Istoriografii vechi N. Popea şi I. Puşcariu - p. 218 Meritele adevăraţilor istoriografi vechi - p. 219 Datorinţele istoriografilor noui - p. 219 Mitropolia şi mândria naţională - p. 220 Mitropolia din punctul de vedere al sepa¬rării de Sârbi - p. 221 10. Vicarii Episcopilor latini - p. 225 Identitatea tribunalului vicariului general episcopesc cu tribunalul episcopului - p. 226 Raportul Românilor cu episcopii latini - p. 229 11. Noue date despre episcopii protes¬tanţi ai Românilor în veacul 16-lea - p. 234 Sârbi nobili colonizaţi în Lancrăm - p. 235 Dărîmarea capelei sârbesci din Lancrăm - p. 236 Călugărul-preot Sava din Lancrăm se face episcop protestant la 1568, dar se lapedă de protestantism şi părăsesce ţara - p. 236 Averea lui Sava se confiscă şi se dă următoriului său Paul Tordaşi - p. 238 12. Mitropoliţii Orest şi Sava Brancovici - p. 240 Seria episcopilor românesci din »Ardeal şi părţile Unguresci«, şi ai Bălgradului - p. 240 Viaţa desfrînată a lui Orest şi căderea lui - p. 242 Pedeapsa prescrisă în legile ţării pentru oameni cu viaţă desfrînată- p. 246 Genealogia lui Sava Brancovici - p. 249 Sava şi introducerea limbei românesci în biserică - p. 259 Sava ca episcop calvinizant - p. 266 Causele căderii lui Sava - p. 268 13. Cestiuni mărunte - p. 278 Binele, ce ni-l’a adus sfânta unire - p. 279 Apucături bizantine - p. 280 »Tămâieri reciproce« - p. 282 Dl N. Iorga ca scriitor şi istoric - p. 283 Dl Păcăţian ca istoric - p. 284 »Cartea de aur«, carte de foarfecă - p. 286 14. Încheiere - p. 288 Adaus. I.Mihaiu Viteazul şi episcopul Vadului Ioan Cernai - p. 293 II. Episcopul Macarie de Haliciu - p. 301 III. Episcopul românesc protestant Sava din Lancrăm - p. 303 IV. Episcopia catolică a Argeşului - p. 305 V. Mitropolitul Orest şi Catechismul calvinesc - p. 306