Introducere în filosofie
| Titlu | |
| Titlu | Introducere în filosofie |
| Indici CZU | |
| Indice de bază CZU | 14 |
| (075.8) | |
| [nedefinit] | 1 |
| Titlu / Menţiuni de responsabilitate | |
| Titlu | Introducere în filosofie |
| Prima menţ. de resp. | Mirela Arsith |
| Desemnarea gen. a materialului | Carte tipărită |
| Nume de persoană / resp. intelectuală primară | |
| Autor principal | ARSITH, MIRELA |
| ISBN | |
| Număr ISBN | 9738771471 |
| Alt sistem de control al numerelor | |
| Cotă | 1/A83 |
| Număr (indice) CZU | |
| Număr (indice) CZU | 14(075.8) |
| Alte clasificări | |
| Alte clasificări - Numărul clasei | 1 |
| Vedetă de subiect ca subiect | |
| Subiect | Filosofie |
| Filosofie (sisteme filosofice) | |
| Cunoaştere (filosofie) | |
| Limba resursei | |
| Limba textului | rum |
| Ţara de publicare sau producţie | |
| Ţara de publicare | Romania |
| Publicare, distribuţie | |
| Loc publicare | Bacău |
| Editura | EduSoft |
| Data publicării | 2005 |
| Descriere fizică | |
| Desemnarea specifica a mat. | 200 p. |
| Notă generală | |
| Textul notei | Bibliogr. p. 191-200 |
| Notă de rezumat/abstract | |
| Abstract/Sumar | CUPRINS I.SPECIFICUL DISCURSULUI FILOSOFIC9 I. 1. CE ESTE FILOSOFI A ?9 1.1.1.înţelepciunea este cunoaştere10 I.1. 2. Sophia este o artă de a trăi13 1.1.3. Ipostaze ale atitudinii filosofice15 1.1.4. Filosofia ca paidea17 I.2. DIMENSIUNILE INTEROGAŢIEI FILOSOFICE20 I. 3. FILOSOFIE ŞI ŞTIINŢĂ22 I. 4. FILOSOFIE ŞI ARTĂ27 I. 5. FILOSOFIE ŞI RELIGIE29 I.6. FILOSOFIA - UN PERPETUU DISCURS DESPRE CONDIŢIA UMANĂ32 II.PARADIGME FILOSOFICE ALE UMANULUI35 II.1. ÎN CĂUTAREA ESENŢEI OMENESCULUI35 II.1.1. Omul nu are o natură determinată36 II.1. 2. Măreţia şi tragismul condiţiei umane38 II.1. 3. Esenţa omului este raţiunea39 II.1. 4. Fiinţa umană - o mutaţie ontologică41 II. 1. 5. Voinţa, ca esenţă a umanului43 II. 2. SOREN KIERKEGAARD ŞI IPOSTAZELE OMENESCULUI45 II. 2. 1. Formele disperării46 II. 2. 2. Conceptul de angoasă48 II. 3. PERSPECTIVE FILOSOFICE ASUPRA DISCURSULUI PSIHANALITIC50 II. 3.1. Arhetipurile la Carl Gustav Jung50 II. 3. 2. Lucian Blaga şi dimensiunile noologiei abisale 54 II. 4. FENOMENOLOGIA LUI EDMUND HUSSERL56 II. 4.1. O redefinire a relaţiei subiect - obiect58 r II. 5. PASE IN- UL 1IEIDEGGERIAN59 11,5.1.Sensul Fiinţei60 ILJ5. 2. Angoasa, ca reacţie în faţa morţii62 fp6.JEAN PAUL SARTRE - CĂUTAREA FIINŢEI ŞI LIBERTATEA ABSOLUTĂ63 II. 6.1. Categoriile cardinale ale realităţii umane65 II. 6.1.1. Libertatea: a fi şi a face65 II. 6.1. 2. Posesia: a fi şi a avea68 II 7. ALBERT CAMUS- ABSURDUL >1 OMIX CA Ş ANSĂ INFINITĂ69 N >TF 'L L UMAN AL LIMBAJULUI 51 AL SEMNIFICĂRII 75 -- METODOLOGIC76 BK. L L Ftrfcaj Be SIBUTTC şi semiologia77 ■LLXClMde Levi - Strâns fi antropologia structurală 79 ITL1.3L )fichcl Fnorilşi relaţia dintre lume şi cuvinte 82 III 2. SEMIOTIC A84 IIL 2.1. Dimensiunile semnificaţiei la Charles Morris 86 III.2. 2. Funcţiile discursului semiotic89 m. 2. 2. 1. Funcţia de reprezentare semantică90 III.2. 2. 2. Funcţia de semnificare culturală a naturii91 III.2. 2.3. Funcţia semnificării creatoare92 III. 2.2.4. Funcţia cognitivă93 III.2.2.5. Funcţia unificatoare94 III.2. 2. 6. Funcţia instrumental - metodologică95 III. 3. HERMENEUTICA98 III. 3.1. Dimensiuni ale unei logici hermeneutice102 III.4. O NOUĂ PARADIGMĂ: FILOSOFIA LIMBAJULUI105 l l EI ERE A ŞI VALOAREA CUNOAŞTERII111 : MTEPTUL DE CUNOAŞTERE111 2. 'l RSELE CUNOAŞTERII114 >2. John Locke şi cunoaşterea prin experienţă115 ■ LI Cogito-ul cartezian117 IT. : : K13ILITĂŢILE ŞI LIMITELE ' M ‘.'TERII120 - -ERSPECTIVĂ PRAGMAT1STĂ123 «S.7-SU ADEVĂRULUI ■ 5 "1 ORIILE ANALITICE ■RC CUNOAŞTERII125 5 1. Bertrand Russell125 ?. 2. Ludwig Wittgenstein130 5 3. Rudolf Carnap132 5 4. Willard van Orman Quine138 r ŞTIINŢA, CA OBIECT AL IS: ‘'FIGURĂRII FILOSOFICE143 - i. Karl Popper şi progresul spre adevăr144 vBORDARE FILOSOFICĂ A ESTETICII147 1I> 3T A CA POTENŢARE A MISTERULUI149 2.STRUCTURA LIMBAJULUI POETIC152 1' IRCUL JUDECĂŢILOR ESTETICE155 TE DE FILOSOFIE A VALORILOR161 •7». LORI LE ŞI NORMELE MORALE162 Practicarea virtuţilor i -finire a naturii umane163 NT 2. Dimensiuni ale eticii kantiene165 . 3. Etica vitalistă169 VI. 2. FERICIREA, ÎNTRE DORINŢE ŞI PRESCRIPŢII171 VI. 2.1. Sigmund Freud şi imposibilitatea fericirii177 VI. 2. 2. Principiul celei mai mari fericiri180 GLOSAR183 BIBLIOGRAFIE191 |
1/A83
ARSITH, MIRELA
Introducere în filosofie / Mirela Arsith.- Bacău : EduSoft , 2005.
200 p..
Bibliogr. p. 191-200
CUPRINS I.SPECIFICUL DISCURSULUI FILOSOFIC9 I. 1. CE ESTE FILOSOFI A ?9 1.1.1.înţelepciunea este cunoaştere10 I.1. 2. Sophia este o artă de a trăi13 1.1.3. Ipostaze ale atitudinii filosofice15 1.1.4. Filosofia ca paidea17 I.2. DIMENSIUNILE INTEROGAŢIEI FILOSOFICE20 I. 3. FILOSOFIE ŞI ŞTIINŢĂ22 I. 4. FILOSOFIE ŞI ARTĂ27 I. 5. FILOSOFIE ŞI RELIGIE29 I.6. FILOSOFIA - UN PERPETUU DISCURS DESPRE CONDIŢIA UMANĂ32 II.PARADIGME FILOSOFICE ALE UMANULUI35 II.1. ÎN CĂUTAREA ESENŢEI OMENESCULUI35 II.1.1. Omul nu are o natură determinată36 II.1. 2. Măreţia şi tragismul condiţiei umane38 II.1. 3. Esenţa omului este raţiunea39 II.1. 4. Fiinţa umană - o mutaţie ontologică41 II. 1. 5. Voinţa, ca esenţă a umanului43 II. 2. SOREN KIERKEGAARD ŞI IPOSTAZELE OMENESCULUI45 II. 2. 1. Formele disperării46 II. 2. 2. Conceptul de angoasă48 II. 3. PERSPECTIVE FILOSOFICE ASUPRA DISCURSULUI PSIHANALITIC50 II. 3.1. Arhetipurile la Carl Gustav Jung50 II. 3. 2. Lucian Blaga şi dimensiunile noologiei abisale 54 II. 4. FENOMENOLOGIA LUI EDMUND HUSSERL56 II. 4.1. O redefinire a relaţiei subiect - obiect58 r II. 5. PASE IN- UL 1IEIDEGGERIAN59 11,5.1.Sensul Fiinţei60 ILJ5. 2. Angoasa, ca reacţie în faţa morţii62 fp6.JEAN PAUL SARTRE - CĂUTAREA FIINŢEI ŞI LIBERTATEA ABSOLUTĂ63 II. 6.1. Categoriile cardinale ale realităţii umane65 II. 6.1.1. Libertatea: a fi şi a face65 II. 6.1. 2. Posesia: a fi şi a avea68 II 7. ALBERT CAMUS- ABSURDUL >1 OMIX CA Ş ANSĂ INFINITĂ69 N >TF 'L L UMAN AL LIMBAJULUI 51 AL SEMNIFICĂRII 75 -- METODOLOGIC76 BK. L L Ftrfcaj Be SIBUTTC şi semiologia77 ■LLXClMde Levi - Strâns fi antropologia structurală 79 ITL1.3L )fichcl Fnorilşi relaţia dintre lume şi cuvinte 82 III 2. SEMIOTIC A84 IIL 2.1. Dimensiunile semnificaţiei la Charles Morris 86 III.2. 2. Funcţiile discursului semiotic89 m. 2. 2. 1. Funcţia de reprezentare semantică90 III.2. 2. 2. Funcţia de semnificare culturală a naturii91 III.2. 2.3. Funcţia semnificării creatoare92 III. 2.2.4. Funcţia cognitivă93 III.2.2.5. Funcţia unificatoare94 III.2. 2. 6. Funcţia instrumental - metodologică95 III. 3. HERMENEUTICA98 III. 3.1. Dimensiuni ale unei logici hermeneutice102 III.4. O NOUĂ PARADIGMĂ: FILOSOFIA LIMBAJULUI105 l l EI ERE A ŞI VALOAREA CUNOAŞTERII111 : MTEPTUL DE CUNOAŞTERE111 2. 'l RSELE CUNOAŞTERII114 >2. John Locke şi cunoaşterea prin experienţă115 ■ LI Cogito-ul cartezian117 IT. : : K13ILITĂŢILE ŞI LIMITELE ' M ‘.'TERII120 - -ERSPECTIVĂ PRAGMAT1STĂ123 «S.7-SU ADEVĂRULUI ■ 5 "1 ORIILE ANALITICE ■RC CUNOAŞTERII125 5 1. Bertrand Russell125 ?. 2. Ludwig Wittgenstein130 5 3. Rudolf Carnap132 5 4. Willard van Orman Quine138 r ŞTIINŢA, CA OBIECT AL IS: ‘'FIGURĂRII FILOSOFICE143 - i. Karl Popper şi progresul spre adevăr144 vBORDARE FILOSOFICĂ A ESTETICII147 1I> 3T A CA POTENŢARE A MISTERULUI149 2.STRUCTURA LIMBAJULUI POETIC152 1' IRCUL JUDECĂŢILOR ESTETICE155 TE DE FILOSOFIE A VALORILOR161 •7». LORI LE ŞI NORMELE MORALE162 Practicarea virtuţilor i -finire a naturii umane163 NT 2. Dimensiuni ale eticii kantiene165 . 3. Etica vitalistă169 VI. 2. FERICIREA, ÎNTRE DORINŢE ŞI PRESCRIPŢII171 VI. 2.1. Sigmund Freud şi imposibilitatea fericirii177 VI. 2. 2. Principiul celei mai mari fericiri180 GLOSAR183 BIBLIOGRAFIE191.
ISBN 9738771471
1. Filosofie
2. Filosofie (sisteme filosofice)
3. Cunoaştere (filosofie)
14(075.8)
299
__
$aIntroducere în filosofie
975 __ $a14 $a(075.8)
955 __ $a1
200 __ $aIntroducere în filosofie $fMirela Arsith $bCarte tipărită
700 __ $aARSITH, MIRELA
010 __ $a9738771471
035 __ $a1/A83
675 __ $a14(075.8)
686 __ $a1
606 __ $aFilosofie
606 __ $aFilosofie (sisteme filosofice)
606 __ $aCunoaştere (filosofie)
101 __ $arum
102 __ $aRomania
210 __ $aBacău $cEduSoft $d2005
215 __ $a200 p.
300 __ $aBibliogr. p. 191-200
330 __ $aCUPRINS I.SPECIFICUL DISCURSULUI FILOSOFIC9 I. 1. CE ESTE FILOSOFI A ?9 1.1.1.înţelepciunea este cunoaştere10 I.1. 2. Sophia este o artă de a trăi13 1.1.3. Ipostaze ale atitudinii filosofice15 1.1.4. Filosofia ca paidea17 I.2. DIMENSIUNILE INTEROGAŢIEI FILOSOFICE20 I. 3. FILOSOFIE ŞI ŞTIINŢĂ22 I. 4. FILOSOFIE ŞI ARTĂ27 I. 5. FILOSOFIE ŞI RELIGIE29 I.6. FILOSOFIA - UN PERPETUU DISCURS DESPRE CONDIŢIA UMANĂ32 II.PARADIGME FILOSOFICE ALE UMANULUI35 II.1. ÎN CĂUTAREA ESENŢEI OMENESCULUI35 II.1.1. Omul nu are o natură determinată36 II.1. 2. Măreţia şi tragismul condiţiei umane38 II.1. 3. Esenţa omului este raţiunea39 II.1. 4. Fiinţa umană - o mutaţie ontologică41 II. 1. 5. Voinţa, ca esenţă a umanului43 II. 2. SOREN KIERKEGAARD ŞI IPOSTAZELE OMENESCULUI45 II. 2. 1. Formele disperării46 II. 2. 2. Conceptul de angoasă48 II. 3. PERSPECTIVE FILOSOFICE ASUPRA DISCURSULUI PSIHANALITIC50 II. 3.1. Arhetipurile la Carl Gustav Jung50 II. 3. 2. Lucian Blaga şi dimensiunile noologiei abisale 54 II. 4. FENOMENOLOGIA LUI EDMUND HUSSERL56 II. 4.1. O redefinire a relaţiei subiect - obiect58 r II. 5. PASE IN- UL 1IEIDEGGERIAN59 11,5.1.Sensul Fiinţei60 ILJ5. 2. Angoasa, ca reacţie în faţa morţii62 fp6.JEAN PAUL SARTRE - CĂUTAREA FIINŢEI ŞI LIBERTATEA ABSOLUTĂ63 II. 6.1. Categoriile cardinale ale realităţii umane65 II. 6.1.1. Libertatea: a fi şi a face65 II. 6.1. 2. Posesia: a fi şi a avea68 II 7. ALBERT CAMUS- ABSURDUL >1 OMIX CA Ş ANSĂ INFINITĂ69 N >TF 'L L UMAN AL LIMBAJULUI 51 AL SEMNIFICĂRII 75 -- METODOLOGIC76 BK. L L Ftrfcaj Be SIBUTTC şi semiologia77 ■LLXClMde Levi - Strâns fi antropologia structurală 79 ITL1.3L )fichcl Fnorilşi relaţia dintre lume şi cuvinte 82 III 2. SEMIOTIC A84 IIL 2.1. Dimensiunile semnificaţiei la Charles Morris 86 III.2. 2. Funcţiile discursului semiotic89 m. 2. 2. 1. Funcţia de reprezentare semantică90 III.2. 2. 2. Funcţia de semnificare culturală a naturii91 III.2. 2.3. Funcţia semnificării creatoare92 III. 2.2.4. Funcţia cognitivă93 III.2.2.5. Funcţia unificatoare94 III.2. 2. 6. Funcţia instrumental - metodologică95 III. 3. HERMENEUTICA98 III. 3.1. Dimensiuni ale unei logici hermeneutice102 III.4. O NOUĂ PARADIGMĂ: FILOSOFIA LIMBAJULUI105 l l EI ERE A ŞI VALOAREA CUNOAŞTERII111 : MTEPTUL DE CUNOAŞTERE111 2. 'l RSELE CUNOAŞTERII114 >2. John Locke şi cunoaşterea prin experienţă115 ■ LI Cogito-ul cartezian117 IT. : : K13ILITĂŢILE ŞI LIMITELE ' M ‘.'TERII120 - -ERSPECTIVĂ PRAGMAT1STĂ123 «S.7-SU ADEVĂRULUI ■ 5 "1 ORIILE ANALITICE ■RC CUNOAŞTERII125 5 1. Bertrand Russell125 ?. 2. Ludwig Wittgenstein130 5 3. Rudolf Carnap132 5 4. Willard van Orman Quine138 r ŞTIINŢA, CA OBIECT AL IS: ‘'FIGURĂRII FILOSOFICE143 - i. Karl Popper şi progresul spre adevăr144 vBORDARE FILOSOFICĂ A ESTETICII147 1I> 3T A CA POTENŢARE A MISTERULUI149 2.STRUCTURA LIMBAJULUI POETIC152 1' IRCUL JUDECĂŢILOR ESTETICE155 TE DE FILOSOFIE A VALORILOR161 •7». LORI LE ŞI NORMELE MORALE162 Practicarea virtuţilor i -finire a naturii umane163 NT 2. Dimensiuni ale eticii kantiene165 . 3. Etica vitalistă169 VI. 2. FERICIREA, ÎNTRE DORINŢE ŞI PRESCRIPŢII171 VI. 2.1. Sigmund Freud şi imposibilitatea fericirii177 VI. 2. 2. Principiul celei mai mari fericiri180 GLOSAR183 BIBLIOGRAFIE191
975 __ $a14 $a(075.8)
955 __ $a1
200 __ $aIntroducere în filosofie $fMirela Arsith $bCarte tipărită
700 __ $aARSITH, MIRELA
010 __ $a9738771471
035 __ $a1/A83
675 __ $a14(075.8)
686 __ $a1
606 __ $aFilosofie
606 __ $aFilosofie (sisteme filosofice)
606 __ $aCunoaştere (filosofie)
101 __ $arum
102 __ $aRomania
210 __ $aBacău $cEduSoft $d2005
215 __ $a200 p.
300 __ $aBibliogr. p. 191-200
330 __ $aCUPRINS I.SPECIFICUL DISCURSULUI FILOSOFIC9 I. 1. CE ESTE FILOSOFI A ?9 1.1.1.înţelepciunea este cunoaştere10 I.1. 2. Sophia este o artă de a trăi13 1.1.3. Ipostaze ale atitudinii filosofice15 1.1.4. Filosofia ca paidea17 I.2. DIMENSIUNILE INTEROGAŢIEI FILOSOFICE20 I. 3. FILOSOFIE ŞI ŞTIINŢĂ22 I. 4. FILOSOFIE ŞI ARTĂ27 I. 5. FILOSOFIE ŞI RELIGIE29 I.6. FILOSOFIA - UN PERPETUU DISCURS DESPRE CONDIŢIA UMANĂ32 II.PARADIGME FILOSOFICE ALE UMANULUI35 II.1. ÎN CĂUTAREA ESENŢEI OMENESCULUI35 II.1.1. Omul nu are o natură determinată36 II.1. 2. Măreţia şi tragismul condiţiei umane38 II.1. 3. Esenţa omului este raţiunea39 II.1. 4. Fiinţa umană - o mutaţie ontologică41 II. 1. 5. Voinţa, ca esenţă a umanului43 II. 2. SOREN KIERKEGAARD ŞI IPOSTAZELE OMENESCULUI45 II. 2. 1. Formele disperării46 II. 2. 2. Conceptul de angoasă48 II. 3. PERSPECTIVE FILOSOFICE ASUPRA DISCURSULUI PSIHANALITIC50 II. 3.1. Arhetipurile la Carl Gustav Jung50 II. 3. 2. Lucian Blaga şi dimensiunile noologiei abisale 54 II. 4. FENOMENOLOGIA LUI EDMUND HUSSERL56 II. 4.1. O redefinire a relaţiei subiect - obiect58 r II. 5. PASE IN- UL 1IEIDEGGERIAN59 11,5.1.Sensul Fiinţei60 ILJ5. 2. Angoasa, ca reacţie în faţa morţii62 fp6.JEAN PAUL SARTRE - CĂUTAREA FIINŢEI ŞI LIBERTATEA ABSOLUTĂ63 II. 6.1. Categoriile cardinale ale realităţii umane65 II. 6.1.1. Libertatea: a fi şi a face65 II. 6.1. 2. Posesia: a fi şi a avea68 II 7. ALBERT CAMUS- ABSURDUL >1 OMIX CA Ş ANSĂ INFINITĂ69 N >TF 'L L UMAN AL LIMBAJULUI 51 AL SEMNIFICĂRII 75 -- METODOLOGIC76 BK. L L Ftrfcaj Be SIBUTTC şi semiologia77 ■LLXClMde Levi - Strâns fi antropologia structurală 79 ITL1.3L )fichcl Fnorilşi relaţia dintre lume şi cuvinte 82 III 2. SEMIOTIC A84 IIL 2.1. Dimensiunile semnificaţiei la Charles Morris 86 III.2. 2. Funcţiile discursului semiotic89 m. 2. 2. 1. Funcţia de reprezentare semantică90 III.2. 2. 2. Funcţia de semnificare culturală a naturii91 III.2. 2.3. Funcţia semnificării creatoare92 III. 2.2.4. Funcţia cognitivă93 III.2.2.5. Funcţia unificatoare94 III.2. 2. 6. Funcţia instrumental - metodologică95 III. 3. HERMENEUTICA98 III. 3.1. Dimensiuni ale unei logici hermeneutice102 III.4. O NOUĂ PARADIGMĂ: FILOSOFIA LIMBAJULUI105 l l EI ERE A ŞI VALOAREA CUNOAŞTERII111 : MTEPTUL DE CUNOAŞTERE111 2. 'l RSELE CUNOAŞTERII114 >2. John Locke şi cunoaşterea prin experienţă115 ■ LI Cogito-ul cartezian117 IT. : : K13ILITĂŢILE ŞI LIMITELE ' M ‘.'TERII120 - -ERSPECTIVĂ PRAGMAT1STĂ123 «S.7-SU ADEVĂRULUI ■ 5 "1 ORIILE ANALITICE ■RC CUNOAŞTERII125 5 1. Bertrand Russell125 ?. 2. Ludwig Wittgenstein130 5 3. Rudolf Carnap132 5 4. Willard van Orman Quine138 r ŞTIINŢA, CA OBIECT AL IS: ‘'FIGURĂRII FILOSOFICE143 - i. Karl Popper şi progresul spre adevăr144 vBORDARE FILOSOFICĂ A ESTETICII147 1I> 3T A CA POTENŢARE A MISTERULUI149 2.STRUCTURA LIMBAJULUI POETIC152 1' IRCUL JUDECĂŢILOR ESTETICE155 TE DE FILOSOFIE A VALORILOR161 •7». LORI LE ŞI NORMELE MORALE162 Practicarea virtuţilor i -finire a naturii umane163 NT 2. Dimensiuni ale eticii kantiene165 . 3. Etica vitalistă169 VI. 2. FERICIREA, ÎNTRE DORINŢE ŞI PRESCRIPŢII171 VI. 2.1. Sigmund Freud şi imposibilitatea fericirii177 VI. 2. 2. Principiul celei mai mari fericiri180 GLOSAR183 BIBLIOGRAFIE191
| Barcode/Nr. Inventar | Număr/Ediție | Localizare | Regim resursa | Disponibil | Cota | |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1. | 599961 / 599961 | F1 | Împrumut | Da | 1 |
| Gestiune | Regim imprumut | Ex. | Acțiune |
|---|---|---|---|
| F1 | Împrumut | 1 |
|
