299 __ $aIstoria românilor din Ardeal şi Ungaria
920 __ $a33132
955 __ $a1
200 __ $aIstoria românilor din Ardeal şi Ungaria $fN. Iorga $gediţie îngrijită de Georgeta Penelea $bCarte tipărită
700 __ $aIORGA, NICOLAE
702 __ $4editor $aPenelea, Georgeta
010 __ $a9632900644
035 __ $a94(498)/I-72
035 __ $aC.III.64
675 __ $a93(498.4)
675 __ $a93(498)
675 __ $a93(439)
686 __ $a929/94
606 __ $aIstorie
606 __ $aRomânia
606 __ $aTransilvania (ţinut istoric)
606 __ $aUngaria
101 __ $arum
102 __ $aRomania
210 __ $aBucureşti $cŞtiinţifică şi Enciclopedică $d1989
215 __ $a567 p. $cportr.
300 __ $aIndice toponomastic
300 __ $aNote
300 __ $aVolumul de faţă reproduce textul apărut la Bucureşti, în 1915, la Editura „Casa Şcoalelor“, tipografia "Neamul românesc": Istoria românilor din Ardeal şi Ungaria. 1. Până la mişcarea lui Horea (1784), VI + 460 p.. II. De la mişcarea lui Horea până azi , cu o Prefaţă despre epoca mai veche, XV + 291 p.. La al II-lea volum se precizează că e vorba de "lecţii ţinute la Universitatea din Bucureşti".
330 __ $aCUPRINS Notă asupra ediţiei7 Abrevieri 9 I. ISTORIA ROMÂNILOR DIN ARDEAL ŞI UNGARIA PÎNĂ LA MIŞCAREA LUI HOREA (1784) Prefaţă13 I.O introducere despre cuprins şi metodă15 II.Românii din Ardeal înaintea cuceririi ungureşti şi a aşezării saşilor 23 III.Aşezarea saşilor în Ardeal şi urmările pentru români 38 IV.Românii din Ardeal şi urmările năvălirii tătăreşti pînăla stabilirea dinastiei angevine..51 V.Noua situaţie a românilor supt angevini 60 VI.De la moartea lui Ludovic cel Mare pînă la Iancu vodă din Inidoara72 VII.Fenomene sufleteşti în viaţa românilor din Ardeal în decursul veacului al XV-lea....82 VIII.Feude domneşti în Ardeal şi vlădici pentru români 93 IX.Un domn moldovean rîvnitor al Ardealului: Petru Rareş şi opera lui101 X.Românii din Ardeal şi reforma religioasă119 XI.Mihai Viteazul şi Ardealul: „Craiul Mihai“137 XII.După Mihai Viteazul, pînă la noua consolidare a Ardealului 155 XIII.Românii din Ardeal în epoca Rakoczeştilor: lupta pentru naţionalitate în forma „legii româneşti“ 170 XIV.Românii din Ardeal de la căderea dinastiei Rakoczy pînă la unirea bisericească183 XV.Viaţa românilor din Ardeal în epoca ocupaţiei şi stabilirii austriace197 XVI.Imperialii în Ardeal: Unirea cu biserica Romei220 XVII.Decăderea bisericii unite în luptă şi cu ortodoxia sîrbească. Vlădicia de Făgăraş....2-18 XVIII.Lupta pentru drepturile politice româneşti a vlădicăi Ioan Inochentie Clain260 XIX.Mişcări ţerăneşti ale românilor în numele ortodoxiei274 XX.Cele dintîi pregătiri ale liberării românilor prin cultura naţională: Blajul şi cărturarii neatîrnaţi 298 II. DE LA MIŞCAREA LUI HOREA PÎNĂ ASTĂZI Prefaţă314 I.Înainte de răscoala lui Horea Clase între românii de peste munţi, Preoţii, Valoarea actului de unire cu Roma, Moravurile preoţimii româneşti, Clasa mirenilor, Ţeranii, Grănicerii319 II.Împăratul şi răscoala lui Horea Legenda despre intenţiile lui Iosif al II-lea, Sensul monarhiei austriace, Iosif al II-lea şi ungurii, Iosif al II-lea şi saşii, Iosif al II-lea şi românii, Horea şi împăratul, Românii de pe domeniul fiscului, Conflictul lor cu funcţionarii imperiali, Atitudinea împăratului faţă de români330 III.Izvoarele mişcării lui Horea şi caracterul ei Natura izvoarelor despre răscoala lui Horea, Intenţiile răsculaţilor, Actele oficiale despre răscoală, începuturile ei, întinderea mişcării, Atitudinea oficialităţii, Armata şi răscoala, Tentativa de împăcare. Măsuri pentru împiedicarea unor asemenea turburări 342 IV. Măsuri legislative şi schimbări constituţionale supt Iosif al II-lea şi Leopold al II-lea Noua orînduire a Ardealului, Desfiinţarea iobăgiei, Retragerea reformelor iosefine, Dieta din Cluj şi românii, Cauzele agitaţiei pentru un memoriu către împărat, Literatura românească de atunci şi valoarea ei politică, Ungurii revoluţionari, încercări de presă românească reformistă, Apropierea dintre cele două confesiuni, Supplex libellus, Primirea memoriului în dieta ardeleană, Călătoria episcopilor Ia Viena şi al doilea memoriu 351 V.Românii în cursul războaielor napoleoniene Izvoare, Petiţia din 1814 a arădanilor, Luptele cu Napoleon şi românii, Comploturi ungureşti, Românii ca ostaşi şi birnici, Idei politice nouă la români, Răspîndirea lor, Semne de prefacere 363 VI.Vasile Moga episcop neunit în Ardeal Vicari neuniţi români, Petiţia din 1809 şi alegerea lui Moga, Personalitatea alesului, Moga şi Compania grecească; mutarea reşedinţei la Sibiu, Şcolile nouă ardelene. Uniţii şi şcolile de stat, Neuniţii şi aceleaşi şcoli, Cărţile de şcoală, Cărţi de instrucţie superioară, Rolul episcopului Bob, Seminariul lui Moga, Şcoli grănicereşti, Şcoli bănăţene, Caracterul „naţional“ al culturii din Banat, Influenţa sîrbească, Studenţii din Apus şi Molnar369 VII.Emigraţia intelectualilor ardeleni şi bănăţeni în Principate Boierii din Principate şi Ardealul, Legăturile lui Molnar cu Principatele, Scriitorii ardeleni în Principate, Operele istorice ale Şcolii ardelene şi Principatele, Părerile ardelene despre scăderea vieţii de dincoace, Venirea de dascăli ardeleni în Principate, Cariera lui Gheorghe Lazăr pînă la trecerea sa peste Carpaţi, Profesori ardeleni de latineşte dincoace, Profesori ardeleni în şcolile Regulamentului Organic, Conflictele lor cu societatea boierească, Foloase pentru comunicaţia sufletească a românilor331 VIII.Noua presă ardeleană şi manifestaţiile politice dintre anii 1830 şi 1840 Spiritul public în Ardeal la 1830, Literatura şi formarea acelui spirit, Calendare, Cărţi populare, „Foaie“ lui Gh. Bariţ şi originile ei, Caracterul „Foii“, Petiţii politice contemporane, Noul spirit de maghiarizare: Szechenyi, Wesselenyi, Opunerea românilor 391 IX.Personalitatea lui Andrei Şaguna Romanizarea bisericii neunite, Cîştigarea scaunului din Arad, Originile lui Şaguna, Profesorii tineri din Blaj, Studenţii de la drept din Ardeal şi idealul lor politic, Macedonenii negustori şi partea lor în opera de regenerare, începuturile Iui Şaguna, Romanitatea lui Şaguna, Şaguna şi mediul românesc, Tendinţa politică a lui Şaguna, Şaguna şi elementul laic, Guvernamentalismul lui Şaguna401 X.Pregătirea mişcării de la 1848 Revoluţia de la 1848 în Apus, Ţeranii din Ardeal şi ideile revoluţionare, Nemulţămiri sociale, Lipsa unei burghezii şi aristocraţii româneşti; grecii, Bărnuţ şi „canceliştii', Pregătirea mişcării de aceştia411 XI.Mişcarea de la 1848: ziua de 3 mai Izvoarele mişcării, Ziarele; „Foaiea“, „Gazeta Transilvaniei“, „Organul luminării“. Românii şi problema unirii Ardealului cu Ungaria, Agitaţia studenţilor, Oprirea adunării din Duminica Tomii, Vlădicii şi adunarea cea mare, Ziua de 2 maiu, Hotărîrile de la 3 maiu XII.Urmările zilei de 3 mai 1848 417 Lipsa de adevărată unire între români, Comitetul provizoriu. Şovăielile episcopilor, Eftimie Murgul şi mişcarea antisîrbească a bănăţenilor. Mişcarea anti-săsească a unor ardeleni, Deputăţia la împărat, Părerile lui Şaguna, Primirea de către împărat; Şaguna la Pesta; dezaprobarea lui, Declaraţiile grănicerilor, Şaguna în comisiunea de la Pesta şi purtarea ungurilor, Nouă comisiuni româneşti, acte sîngeroase contra românilor, Ruptura între Coroană şi unguri; Puchner, guvernatorul Ardealului şi românii, „Comitetul de pacificare“ şi Avram Iancu; luptele din Munţii Apuseni; chemarea ruşilor442 XIII.Era speranţelor: începutul domniei lui Francisc Iosif I Abdicarea împăratului Ferdinand. Cea dintîiu petiţie românească la împăratul Francisc Iosif; ideile lui Şaguna, Şaguna la Bucureşti. Cererile româneşti prezintate la Olmutz, Românii austrofili şi românii maghiarofili, Eudoxiu de Hurmuzaki şi ideile unităţii românilor din monarhie, Răspunsul împăratului, Constituţia cea nouă şi protestări româneşti. Manifestul rebelilor unguri către români, Petiţia comună a naţionalităţilor şi noua declaraţie împărătească435 XIV.Triumful împăratului şi răsplata românilor. Lupta pentru Mitropoliile nouă Zdrobirea rebelilor unguri şi Avram Iancu, Şaguna şi noua stare de lucruri, Planurile sale de Mitropolie şi biserică unită, Petiţia bănăţenilor şi atitudinea episcopului bucovinean Hacman, Nouă agitaţii bănăţene pentru episcopii, Cererile uniţilor prin Erdelyi, episcopul de Oradea Mare, Conflictul lui Şaguna cu guvernatorul ardelean Wohlgemuth, Noua împărţire a monarhiei şi nemulţămirea românilor, Numirea unui comisar sas pentru Ardeal şi favorizarea saşilor. Sinodul lui Şaguna pentru desfacerea de sîrbi şi noile sale cereri la Curte, Conferinţa episcopilor ortodocşi la Viena, Greşeala lui Şaguna de a se fi restrîns la biserică, Alegerea de episcop din Blaj, Episcopul Suluţ, Şaguna în sinodul sîrbesc din 1852, Crearea Mitropoliei unite, Desfiinţarea grănicerilor, Proclamaţia lui Suluţ, Hotărîrea împărătească pentru Mitropolia ortodoxă, împărăratul în Ardeal, Proiecte austriece asupra Principatelor440 XV.„Noua eră“ austriacă pînă la dualism şi românii Diploma împărătească din 20 octombrie 1860, „Consiliul imperial înmulţit“, Declaraţii ale lui Şaguna în Consiliu, Chestia Bucovinei, Declaraţii ungureşti în Consiliu, înţelegerea Iui Şaguna şi Şuluţ; noua deputăţie la Viena, Nemulţumirea lui Şaguna cu rezultatul dobîndit. „Congresul naţional român“ din Sibiu, Conferinţa şi dieta ardeleană, Plîngerile românilor, Organizarea culturală a „Asociaţiei“, Neînţelegeri cu bucovinenii pentru Mitropolie, Noile alegeri pentru Parlament din 1862 şi „Congresul naţional român ortodox“; dieta din Sibiu (1863), Hotărîrea împărătească în chestia Mitropoliei fără Bucovina 454 XVI.Dualismul austro-ungar şi românii Acceptarea dualismului austro maghiar; dieta din Cluj. Dieta de încoronare. Atitudinea românilor, Deputaţii români în Dieta de încoronare, Schimbarea bazei politics a românilor, Dieta din 1865 — 6, Tratarea deputaţilor români în dieta ungară, Atitudinea lui Goszdu şi a lui Iosif Hodoş, Războiul cu Prusia; cearta dintre cei doi mitropoliţi, Dieta după război; jigniri ale românilor, Petiţia celor 1493, Conflicte în dictă între români şi unguri. Pronunciamentul de la Blaj, Legea naţionalităţilor, Recunoaşterea Mitropoliei ortodoxe, Congresul de organizare şi statutul organic, Moartea Sui Suluţ 466 XVII.Cultura populară la românii din Ungaria în preajma anului 1870 Ce este o adevărată cultură politică naţională. Lipsa legăturilor mai strînse cu Principatele, Noile şcoli de sate româneşti, Ocupaţia cărturarilor cu manuale didactice. Manifestări literare slabe, Dezvoltarea ziaristicii româneşti478 XVIII. Agonia activismului (1868 - 1872) Motivele pasivităţii, Proclamarea ei şi efectele acestei hotărîri, Valoarea reală a activismului, Domeniile in care el trebuia păstrat, Românii în Camera din Pesta, Efectul IX. Pînă la programul din 1881 Încercări de „împăcare“ cu ungurii: Ludovic Vaida, Longyay, Observaţii ale deputaţilor români în Camera ungară, Procese şi condamnări, Războiul din 1877—78, Alegeri nouă, Noii episcopi români ortodocşi, Miron Romanul, Presa românească pe la 1880, Părerile lui Bariţ; indisciplinaţii pasivismului, Păreri româneşti în Parlament; chestia Bosniei şi Herţegovinei, Mitropolitul Miron şi d. Partenie Cosma despre ro mâni; proiectele de lege ale lui Trefort, Opunerea românilor; Mitropolitul unit Ioan Vancea, Noua deputăţie la Viena; răspunsul împăratului, Primirea de popor a arhiereilor ortodocşi 493 XX. Formarea „Partidului Naţional Român“ Lipsa de organizaţie solidară a românilor, Pregătirea unei adunări dătătoare de program, Iniţiatorii; caracterizarea lor, Adunarea pentru program, Punctele programului, Opunerea contra programului de la 1881, Programul Mitropolitului Miron; noii deputaţi ungureni, Noua lege Trefort; observaţiile împăratului către mitropoliţi, Moderaţii români, D. I. Slavici şi „Tribuna“, „Liga culturală“, D. Aurel Popovici şi „Replica“..501 XXI. Memorandul şi urmările sale Ideia „Memorandului“ din 1892, Autorii actului, Refuzul imperial, Procesul „Replicei“, Efectul acţiunii româneşti în Cameră; noi observaţii ale împăratului, Procesul „Memorandului“, Dizolvarea „Partidului Naţional Român“; era Banffy, 508 Epilog 512 Postfaţă 514 Indice toponomastic527