299 __ $aIstoriile alimentației : ce va să zică a mânca?
975 __ $a338.439 $a(100) $a615.874
200 __ $aIstoriile alimentației $ece va să zică a mânca? $fJacques Attali $gtraducere din limba franceză de Dan Petrescu $bCarte tipărită
700 __ $aATTALI, JACQUES
702 __ $4traducător $aPetrescu, Dan
010 __ $a9789734680580
035 __ $a33/A91
035 __ $aC.III.12972
675 __ $a338.439(100)
675 __ $a615.874
686 __ $a33
606 __ $aAlimentaţie (istoric)
606 __ $aControlul alimentației
101 __ $arum
102 __ $aRomania
210 __ $aIaşi $cPolirom $d2020
215 __ $a288 p.
225 __ $aPlural M $v207
300 __ $aBibliogr. p.235-268
300 __ $aIndice de nume
300 __ $aAnexe
330 __ $aCuprins Introducere / 7; Capitolul 1. Traiul la voia întâmplării, peregrinând / 13; De la animal la om: mestecând în mers / 13; Homo habilis, Homo eragster, Homo erectus: a mânca crud, mormăind / 15; De la crud la gătit: a conversa mâncând / 17; Omul de Neanderthal, cel dintâi european: un mâncător de carne pe nedrept defăimat / 18; Homo sapiens sau cel care face din hrană un subiect de conversaţie / 19; A mânca toată planeta / 20; Capitolul 2. A stăpâni natura pentru a o mânca / 23; Aşezarea în Orientul Mijlociu pentru a planta / 23; Meteorologie, astronomie, astrologie: de la cer la recolte / 25; în Europa, canibalismul încă îşi face de cap / 26; Iar în altă parte, orezul dă faţă cu grâul / 26; In Mesopotamia: primele cereale, primele imperii / 28; Primele banchete: conversând pentru a domni mai temeinic / 30; În China, cea dintâi dietetică / 32; În India, începutul vegetarianismului / 34; Imperiile mesoamericane, tot antropofage în felul lor / 35; În Egipt: a mânca şi a vorbi sunt unul şi acelaşi lucru / 37; În Africa subsahariană, abundenţa naturală întârzie naşterea imperiilor / 40; Încă pretutindeni, canibalism / 41; Odată cu iudaismul: „mâncatul Cărţii” / 41; Grecia: a mânca pentru a guverna / 45; La Roma, a mânca pentru a domina / 50; Capitolul 3. Naşterea şi gloria mesei europene / 53; Conversia creştină: a-l mânca pe Dumnezeu / 54; În Evul Mediu timpuriu: carnaval şi Postul Mare / 56; În Islam: mâncatul e o binefacere de la Dumnezeu / 57; La sfârşitul Evului Mediu: mirodenii şi Paradis pierdut / 59; Hoteluri, hanuri: a mânca voiajând / 62; Din secolul al XlV-lea în secolul al XVI-lea, triumf al bucătăriei italiene / 63; Excepţia franceză / 66; În secolul al XVII-lea, Franţa se impune / 68; Revoluţia venită din America: cartof, porumb şi ciocolată / 69; Capitolul 4. Masa franceză, glorie şi foamete / 73; Masa Regelui-Soare, arhetip al specificului francez / 73; „Bucătăria burgheză” vesteşte Revoluţia / 77; Beţi sifon, nu alcool / 78; În acest timp, banchete şi foamete în Asia / 79; Colonişti în America, mai bine hrăniţi decât englezii / 80; La Paris, primele restaurante, locuri de conversaţie şi de subversiune / 81; Foamete, revolte şi Revoluţie / 83; Revoluţii şi banchete burgheze / 85; Diplomaţie gastronomică / 86; Capitolul 5. Gastronomie de hotel de lux şi hrană industrială / 89; Industrializarea începe cu alimentaţia / 90; îngrăşăminte şi pasteurizare / 92; Hrănirea copiilor / 95; Debarcări americane: băuturi gazoase şi automate / 96; Când D-l Ritz şi D-l Escoffier inventează hotelul de lux / 99; Pentru poporul european: tot pâine şi cartofi / 102; În restul lumii: diversitatea persistă / 103; Capitolul 6. Dietetica în slujba capitalismului alimentar / 105; Un vicleşug al capitalismului american: dietetica / 106; Calorii şi corn-flakes / 108; A face uitată masa pentru a favoriza capitalismul / 110; Mascarea gustului / 111; Munca la bandă rulantă începe în abatoarele din Chicago / 112; Producerea în serie a hranei / 113; A mânca repede, fast-food / 115; America debarcă în bucătăriile lumii / 117; Foamete şi geopolitică în secolul XX / 119; Contra foamei, cu orice preţ / 121; O industrie agroalimentară mondială din ce în ce mai puternică / 124; Schimbarea de zahăr / 125; A mânca mai mult şi mai prost / 126; Imposibila luptă a consumatorilor împotriva zahărului / 127; Cu cât mai puţine mese, cu atât mai mult consum / 129; Numai Franţa mai rezistă: „la Nouvelle Cuisine” / 130; Capitolul 7. Astăzi: bogaţii, săracii şi foamea din lume / 133; Starea agriculturii şi a industriei agroalimentare mondiale / 133; Chiar şi cei bogaţi s-au lăsat păgubaşi de masă / 136; Clasele de mijloc mănâncă amestecat / 138; Cei mai săraci continuă să moară de foame sau din pricina a ceea ce mănâncă / 139; Masa în familie aproape că a dispărut / 142; Mâncarea bebeluşilor / 143; A mâncala şcoală / 144; A mâncala muncă / 145; Veganismul devine mondial / 147; A mânca religios / 148; A mânca insecte / 148; Cazul aparte francez persistă / 151; Zahărul, obezitatea şi moartea / 152; Nu numai zahărul ucide / 154; Se produc în exces vegetale, carne şi peşte / 156; Hrănirea produce gaze cu efect de seră în exces / 158; Se distruge solul / 159; Se reduce diversitatea fiinţelor vii / 161; Marele Secret / 162; Conştientizarea / 165; Adolescenţii anunţă că s-ar putea să vină şi zile mai bune / 166; Capitolul 8. Peste treizeci de ani, insecte, roboţi şi oameni / 169; Mai întâi, nevoile / 170; Vor putea fi oare hrăniţi 9 miliarde de oameni? / 171; Cei foarte bogaţi vor mânca tot mai bine şi mai rar / 173; Opţiuni culturale din ce în ce mai asiatice şi metisate / 174; Mai puţină carne şi mai puţin peşte / 176; Vegetarian şi nu prea / 177; Mai multe insecte / 179; Mai puţin zahăr / 182; A mânca pentru a te îngriji / 183; Imitând natura / 185; Artefacte hrănindu-se cu artefacte / 186; Capitolul 9. A mânca singur intr-o tăcere supravegheată / 189; Pentru a o încheia cu gătitul / 190; Preparate nomade: mâncăruri sub formă de praf / 191; Către o solitudine alimentară / 193; Societatea tăcerii supravegheate / 195; Necazurile vor continua totuşi, până la ce-i mai rău / 197; Capitolul 10. Ce ar trebui să însemne a mânca? / 201; Cea mai bună agricultură pentru toţi va fi făcută de mici proprietari bine pregătiţi / 202; Să impunem industriei agroalimentare mondiale reguli mult mai constrângătoare / 206; Cel mai bun regim alimentar pentru fiecare: altruismul alimentar / 208; Să mâncăm mult mai puţină carne şi mult mai multe legume / 210; Să mâncăm mult mai puţin zahăr / 212; Să mâncăm local / 213; Să mâncăm mai încet / 214; Să cunoaştem ceea ce mâncăm / 215; Pentru o educaţie alimentară / 216; Să mâncăm mult mai puţin / 218; O „artă culinară pozitivă” pentru o viaţă şi o planetă pozitive / 219; Să ne regăsim plăcerea de a vorbi/a mânca împreună / 220; Anexe. Principiile ştiinţifice ale alimentaţiei / 223; Gustul / 223; Nevoile alimentare ale omului / 224; Intestinul / 227; În ce măsură alimentaţia ne influenţează creierul? / 228; Ce anume ne influenţează apetitul? / 229; Alimentaţia printre obiectivele ecologice internaţionale / 230; Bibliografie / 235; Credite pentru ilustraţii / 269; Indice de nume / 271; Mulţumiri / 277.