Manualul lui Epictet

Autor chat
Editura Cultura Naţională chat
Loc publicare București
An 1925
Subiect Filosofie morală chat
Literatură greacă clasică (t) chat

1/E61

EPICTETUS
    Manualul lui Epictet / traducere și cuvînt introductiv de C. Fedeleș.- București : Cultura Naţională , 1925.
    123 p..- (Clasicii antici).    
    TABLA DE MATERIE I. PREFAŢĂ / 5 II. STUDIU INTRODUCTIV/17; Viaţa lui Epictet / 17; Opera lui Epictet / 23; Filosofía lui Epictet / 27. III. MANUALUL. 1. Ce este al nostru şi ce nu este / 43; 2. Ce nu este al nostru rămâne indiferent / 45; 3. Ce pare şi ce este un lucru / 45; 4. Priveşte o faptă cu toate urmările ei /46; 5. Nu în lucruri, ci în păreri stă răul / 46; 6. Singura noastră putere şi mândrie / 47; 7. Sus să avem gândurile / 47; 8. Pleacă-te în faţa necesităţii / 48; 9. Numai tu poţi fi piedeca ta / 48; 10. La orice ademenire exterioară răspunde cu o virtute interioară / 48; 11. Nu există pierdere ci numai restituire / 48; Fericirea se capătă numai cu renunţarea la toate cele materiale / 49; 13. Nu căuta să pari, ci să fii înţelept / 50; 14. Pune frâu dorinţelor tale / 50; 15. Viaţa e ca un ospăţ / 51; Nu arăta milă unde nu există suferinţă adevărată / 51; 17. Viaţa omenească e ca o piesă de teatru / 52; 18. Şi răul este spre bine / 52; Arta de a fi pururea triumfător / 52; 20. În toate teme-te numai de tine / 53; 21. Fii pururea gata la toate durerile / 53; 22. Nu te uita la gura lumii când îţi faci datoria / 53; 23. Nu căută mulţumirea afară, ci în tine / 53; 24. Fii pururea cu gândul la ce este al tău, ca să fii de folos şi altora şi patriei / 54; Cât costă lucrurile externe / 56; 26. Legea naturii nu e numai pentru alţii ci şi pentru tine / 57; 27. Şi răul lucrează la triumful binelui / 57; 28. Ţine-ţi sufletul curat de patimi / 58; 29. Gândeşte-te bine înainte de a te hotărî şi apoi rămâi la ce ai ales / 58; 30. Fiecare situaţie impune datoria ei / 60; 31. Adevărata pietate stă în armonie cu divinitatea / 61; 32. Orice ar spune oracolul, tu rămâi senin / 62; 33. Fixează-ţi un model de purtare / 63; 34. Cum poţi luptă cu plăcerea / 66; 35. Fă bine şi să nu-ţi pese de nimeni / 67; 36. Corpul şi sufletul ca noaptea şi ziua / 67; 37. Nu luă roluri peste puterile tale / 67; 38. Păzeşte-ţi sufletul de sminteală / 68; 39. Fiecare lucru are măsura lui / 68; 40. Despre îndreptarea educaţiei fetelor / 68; 41. În toate, sufletul întâiu şi apoi corpul / 69; 42. Iartă pururea celor ce nu ştiu ce fac / 69; 43. Toate au două torţi / 69; 44. Nu confundă ce ai tu cu ce eşti tu / 70; 45. Nu te grăbi a generaliza nimic / 70; 46. Nu spune că eşti filosof; arată aceasta prin faptele tale / 70; 47. Fii sever cu tine dar nu afectat / 71; 48. Semnul înţeleptului şi culmea înţelepciunii / 72; 49. A vorbi de filosofia altuia nu este filosofie; tradu-o în fapte dacă poţi; 50. Fă din lege temelia ta / 73; 51. Fă din raţiune şi filosofie cârma şi lumina vieţii tale; dar acum, căci mâne va fi prea târziu / 74; 52. În filosofie practica e decisivă nu teoria / 74; 53. Gânduri vechi întăritoare de suflet / 75. IV. FRAGMENTE. 1.Viaţa fără direcţie /79; 2. Viaţa orientată / 79; 3. Punctul de plecare al perfecţiunii morale / 79; 4. Exces de modestie nu de mândrie / 79; 5. Alege imediat între suveranitate şi sclavie / 80; 6. Nu te pune în calea adevărului / 80; 7. Numai fapta bună poate da reputaţia bună / 80; 8. În voinţa ta stă destinul tău / 80; 9. De sufletul tău depinde libertatea sau sclavia ta / 80; 10. Numai virtutea liberează sufletul / 81; 11. Să fie toţi în casa ta oameni buni / 81; 12. Între raţiune şi răutate nu poate fi pace / 81; 13. Numai omul ales ştie de dragostea de om / 81; 14. Fugi de aparenţele goale şi pierzătoare / 81; 15. Mulţumeşte-te cu ce ai, nu umblă mereu după ce nu ai / 82; 16. Numai virtutea dă valoare vieţii / 82; 17. Boala corpului şi boala sufletului / 83; 18. Sufletul tare toate le înfruntă / 83; 19. Fericirea ta este darul voinţei tale / 83; 20. Şarpele în cutie de aur tot şerpe rămâne / 83; 21. Nici bogat înţelept, nici înţelept bogat / 84; 22. Numai raţiunea este a ta şi într’însa să fie pururi nădejdea ta / 84; 23. Nu fugi de sărăcie, dacă te-ai născut într’însa / 84; 24. Cel mai mare bine: cugetul împăcat / 85; 25. Pune raţiunea la temelia vieţii tale / 85; 26. Cinstea şi fapta bună să fie notele vieţii tale / 85; 27. A trăi frumos înseamnă a trăi simplu / 85; 28. Simplitate nu rafinare / 86; 29. Masă simplă cu voie bună / 86; 30. Voia bună este totul/ 86; 31. Corpul trage în jos, sufletul în sus / 87; 32. Mâncare puţină dar multă voie bună / 87; 33. Servitori mulţi la oaspeţi puţini / 87; 34. Nu uită pe cei ce muncesc pururea pentru tine / 87; 35. Cel treaz cu cel beat n’au ce discută / 88; 36. Nu cântă când eşti'beat, ci când te simţi inspirat de raţiune / 88; 37. Cele trei aspecte sub cari se prezintă cineva în discuţie cu tine/ 89; 38. Întemeiază-te pe adevăr nu pe păreri / 89; 39. Totul pentru adevăr şi totul prin adevăr / 89; 40. Adevăr şi părere / 89; 41. Să ai a face cu oameni liberi nu cu sclavi / 89; 42. Nu face din nimenea sclav căci devii şi tu sclav / 90; 43. Nici să ai sclavi, nici să fii sclav / 90; 44. Liberează-te de sclavie / 90; 45. Tăria cetăţilor stă în tăria sufletelor nu a zidurilor / 90; 46. Nu tablouri scumpe ci zugrăvire simplă / 91; 47. Adună prieteni adevăraţi în casă / 91; 48. Nu confundă prietenul cu linguşitorul ori parazitul / 91; 49. Nu casă frumoasă, ci purtare aleasă / 91; 50. Ridică-te mai presus de toate micimile / 92; 51. Ce-i frumos şi ce-i urît / 92; 52. Chiar gândul că plăcerea ar fi scopul vieţii este ruşinos / 92; 53. Caută să nu faci din filosofie o justificare a viţiilor tale / 93; 54. Raritatea măreşte intensitatea unei plăceri / 93; 55. Trecerea măsurii face dintr’un lucru contrarul lui / 93; 56. Un om împăcat şi gata la toate / 93; 57. Nimic mai sus decât judecătorul drept / 94; 59. Linia dreaptă şi dreptatea / 94; 60. Judecata şi justiţia / 94; 61. Judecata dreaptă şi dreptatea / 94; 62. Să duci o vieaţă fără pată / 94; 63. Pune natura şi adevărul la temelia judecăţilor tale / 95; 64. Raţiunea omenească presupune ceva superior ei / 95; 65. Vai de judecătorul judecat / 95; 66. Dreptatea şi justiţia sunt suverane / 95; 67. Nu pedepsi, ci dă educaţie şi îndreaptă / 95; 69. Ce se cuvine este şi folositor / 96; 70. Dispreţ celui ce nu poate face răul? Dar ce rămâne atunci pentru cel ce nu poate face binele? / 96; 71. Eşti dator să fii pururea blând / 96; 72. Cum ajungi ca cineva pe care îl admiri / 96; 76. E mai bună tăcerea decât vorbirea / 96; 77. Un om luminat este nepreţuit pentru poporul lui / 97; 79. Arta navigaţiei şi arta guvernării / 97; 80. Împodobeşte-ţi sufletul cu virtuţi / 97; 81.Ca să-ţi întăreşti ţara, întăreşte sufletele / 97; 82. Nu tablouri pe pereţi, ci disciplină în suflete / 97; 83. Omul politic se bizuie pe tăria cetăţenilor / 98; 84. Crescătorul de cai şi omul politic / 98; 85.Nu te teme de sgomotul mulţimii / 98; 86.Tu nu călca legea pentru nimenea înlume / 99; 87. Dă Statului ceeste a Statului / 99; 88. Ia pildă dela soare în facerea binelui / 99; 89. O singură speranţă - slabă speranţă / 99; 90. Şi speranţele au limitele lor / 99; 91. Mai urgentă este îndreptarea sufletului decât a corpului / 100; 92. Fii gata a părăsi corpul oricând / 101; 95.Cum nu se îndură omul nici a trăi dar nici a muri / 101; 96.Vieaţă scurtă dar bună / 101; 97. Dumnezeu ne-a lăsat în paza conştiinţei noastre / 101; 101.Vorba rostită şi fapta începută nu se întorc înapoi / 101; 102. Armura dreptăţii te face invincibil / 102; 103. Corbul şi linguşitorul / 102; 104. Maimuţa şi linguşitorul / 102; 105. Fereşte-te de linguşitori / 102; 106.Cine nu se înroşeşte nici nu se mai îndreaptă / 102; 107. Sfătueşte, dar nu ocărî / 103; 108. Ajută pe străin şi pe sărac / 103;109. Când ajuţi pe cineva ajuţi umanitatea / 103; 110. Plăcerea cea mai înaltă o dă frumosul / 103; 111. Înţelepciunea şi prostia faţă de plăceri / 103; 112. Plăcerea este undiţa pieirii / 104; 113. Ori stăpân, ori sclav / 104; 114. Nu există libertate fără stăpânire de sine / 104; 115. Cei trei struguri / 104; 116. Nu-ţi arătă erudiţia la petreceri / 104; 117. Nu bea peste măsură / 104; 118. Fii cu gândul pururea la Dumnezeu / 104; 119. Gândul la Dumnezeu şi respiraţia ta / 105; 120. Dumnezeu vede toate gândurile şi faptele tale / 105; 121. Amintirea pericolului trecut / 105; 122. Legea trebuie completată cu conştiinţa şi con¬vingerea / 105; 123.Doctorul şi legea / 105; 124. Legea adevărată / 105; 125. Legea, superiorul şi înţelepciunea cer supunere / 106; 126. Legea este temelia a toate / 106; 127. Prietenii la bine şi la rău / 106; 128. Doi vindecători ai tuturor durerilor / 106; 129. Caută-ţi fericirea în ce ai / 106; 130. Fă bine duşmanului tău / 106; 131. Nu lăsă vieaţa politică pe mâna răilor / 106; 132. Omul ales se poartă frumos cu toată lumea / 107; 134. Primeşte cu voie bună tot ce aduce clipa / 107; 135. Nebunie să te opui destinului / 107; 136. Nu te ridică în contra mersului lumii / 108; 137. Mintea împăcată cu toate / 108; 138. Mulţumirea cu ce ai dă cea mai mare tărie / 108; 139.Adevărul mai presus de toate / 109; 140.Eternitatea şi frumuseţea adevărului / 109; 141. Sabia tocită şi încrederea oarbă / 109; 142. Ascultă mult, vorbeşte puţin / 109; 143. Dulcele şi amarul sunt numai în simţirea noastră / 109; 144. Binele prin deprindere devine plăcut / 109; 145. Educaţia preţueşte mai mult decât bogăţia / 110; 146. Fata în casa părintească / 110; 147. Educaţia întrece aurul / 110; 148. Mustrarea părintelui este dulce / 110; 150. Învăţătura ca şi aurul / 110; 151. Înţelepciunea este cărarea spre Dumnezeu / 110; 152. Cea mai înaltă distincţiune: educaţia / 110; 153. Dragostea răilor şi ura celor buni de evitat / 111; 155. Datoria ta faţă de cei prezenţi şi cei absenţi / 111; 156. Iubirea se capătă prin iubire / 111; 157. Nu faţa, ci fapta arată omul / 111; 158. Seninătatea armoniei cu destinul / 111; 159. Să ai seninătatea raţiunii şi virtuţii / 111; 160. Nu-ţi pierde niciodată cumpătului / 111; 167. Prinde norocul când vine / 112; 168. Nebunia opunerii în faţa fatalităţii / 112; 169.Linia despărţitoare între sfera noastră şi sfera lumii exterioare / 112 170. Nu ajungi învăţat nici bogat numai stând de vorbă cu învăţaţii ori bogaţi / 112; 171.Vorba îşi are locul ei / 113; 172. Omul cel mai bogat / 113; 173. Prietenia şi indiferenţa / 113; 174. Joacă-ţi bine rolul dat de Dumnezeu / 113; 175. Răul şi binele constitue problema fundamentală a vieţii omeneşti / 114; 176. Eşti un suflet legat de un cadavru / 115; 177. Fiecare caz moral are soluţia lui specială / 115; 178. O alegere gravă şi chinuitoare / 115; 179. Filosofia de vorbe şi de fapte. Imperativul stoic / 115; 180. Deosebirea între prostie ş înţelepciune / 116..

    I Fedeleș, C.(prefaţator)

    1. Filosofie morală
    2. Literatură greacă clasică (t)

14(38)Epictet
821.14`02-84=135.1


299 __ $aManualul lui Epictet
975 __ $a14 $a(38) $a02 $a-84 $a=135.1
200 __ $aManualul lui Epictet $ftraducere și cuvînt introductiv de C. Fedeleș $bCarte tipărită
700 __ $aEPICTETUS
702 __ $4traducător $4prefaţator $aFedeleș, C.
035 __ $a1/E61
675 __ $a14(38)Epictet
675 __ $a821.14`02-84=135.1
686 __ $a1
606 __ $aFilosofie morală
606 __ $aLiteratură greacă clasică (t)
101 __ $arum
102 __ $aRomania
210 __ $aBucurești $cCultura Naţională $d1925
215 __ $a123 p.
225 __ $aClasicii antici
330 __ $aTABLA DE MATERIE I. PREFAŢĂ / 5 II. STUDIU INTRODUCTIV/17; Viaţa lui Epictet / 17; Opera lui Epictet / 23; Filosofía lui Epictet / 27. III. MANUALUL. 1. Ce este al nostru şi ce nu este / 43; 2. Ce nu este al nostru rămâne indiferent / 45; 3. Ce pare şi ce este un lucru / 45; 4. Priveşte o faptă cu toate urmările ei /46; 5. Nu în lucruri, ci în păreri stă răul / 46; 6. Singura noastră putere şi mândrie / 47; 7. Sus să avem gândurile / 47; 8. Pleacă-te în faţa necesităţii / 48; 9. Numai tu poţi fi piedeca ta / 48; 10. La orice ademenire exterioară răspunde cu o virtute interioară / 48; 11. Nu există pierdere ci numai restituire / 48; Fericirea se capătă numai cu renunţarea la toate cele materiale / 49; 13. Nu căuta să pari, ci să fii înţelept / 50; 14. Pune frâu dorinţelor tale / 50; 15. Viaţa e ca un ospăţ / 51; Nu arăta milă unde nu există suferinţă adevărată / 51; 17. Viaţa omenească e ca o piesă de teatru / 52; 18. Şi răul este spre bine / 52; Arta de a fi pururea triumfător / 52; 20. În toate teme-te numai de tine / 53; 21. Fii pururea gata la toate durerile / 53; 22. Nu te uita la gura lumii când îţi faci datoria / 53; 23. Nu căută mulţumirea afară, ci în tine / 53; 24. Fii pururea cu gândul la ce este al tău, ca să fii de folos şi altora şi patriei / 54; Cât costă lucrurile externe / 56; 26. Legea naturii nu e numai pentru alţii ci şi pentru tine / 57; 27. Şi răul lucrează la triumful binelui / 57; 28. Ţine-ţi sufletul curat de patimi / 58; 29. Gândeşte-te bine înainte de a te hotărî şi apoi rămâi la ce ai ales / 58; 30. Fiecare situaţie impune datoria ei / 60; 31. Adevărata pietate stă în armonie cu divinitatea / 61; 32. Orice ar spune oracolul, tu rămâi senin / 62; 33. Fixează-ţi un model de purtare / 63; 34. Cum poţi luptă cu plăcerea / 66; 35. Fă bine şi să nu-ţi pese de nimeni / 67; 36. Corpul şi sufletul ca noaptea şi ziua / 67; 37. Nu luă roluri peste puterile tale / 67; 38. Păzeşte-ţi sufletul de sminteală / 68; 39. Fiecare lucru are măsura lui / 68; 40. Despre îndreptarea educaţiei fetelor / 68; 41. În toate, sufletul întâiu şi apoi corpul / 69; 42. Iartă pururea celor ce nu ştiu ce fac / 69; 43. Toate au două torţi / 69; 44. Nu confundă ce ai tu cu ce eşti tu / 70; 45. Nu te grăbi a generaliza nimic / 70; 46. Nu spune că eşti filosof; arată aceasta prin faptele tale / 70; 47. Fii sever cu tine dar nu afectat / 71; 48. Semnul înţeleptului şi culmea înţelepciunii / 72; 49. A vorbi de filosofia altuia nu este filosofie; tradu-o în fapte dacă poţi; 50. Fă din lege temelia ta / 73; 51. Fă din raţiune şi filosofie cârma şi lumina vieţii tale; dar acum, căci mâne va fi prea târziu / 74; 52. În filosofie practica e decisivă nu teoria / 74; 53. Gânduri vechi întăritoare de suflet / 75. IV. FRAGMENTE. 1.Viaţa fără direcţie /79; 2. Viaţa orientată / 79; 3. Punctul de plecare al perfecţiunii morale / 79; 4. Exces de modestie nu de mândrie / 79; 5. Alege imediat între suveranitate şi sclavie / 80; 6. Nu te pune în calea adevărului / 80; 7. Numai fapta bună poate da reputaţia bună / 80; 8. În voinţa ta stă destinul tău / 80; 9. De sufletul tău depinde libertatea sau sclavia ta / 80; 10. Numai virtutea liberează sufletul / 81; 11. Să fie toţi în casa ta oameni buni / 81; 12. Între raţiune şi răutate nu poate fi pace / 81; 13. Numai omul ales ştie de dragostea de om / 81; 14. Fugi de aparenţele goale şi pierzătoare / 81; 15. Mulţumeşte-te cu ce ai, nu umblă mereu după ce nu ai / 82; 16. Numai virtutea dă valoare vieţii / 82; 17. Boala corpului şi boala sufletului / 83; 18. Sufletul tare toate le înfruntă / 83; 19. Fericirea ta este darul voinţei tale / 83; 20. Şarpele în cutie de aur tot şerpe rămâne / 83; 21. Nici bogat înţelept, nici înţelept bogat / 84; 22. Numai raţiunea este a ta şi într’însa să fie pururi nădejdea ta / 84; 23. Nu fugi de sărăcie, dacă te-ai născut într’însa / 84; 24. Cel mai mare bine: cugetul împăcat / 85; 25. Pune raţiunea la temelia vieţii tale / 85; 26. Cinstea şi fapta bună să fie notele vieţii tale / 85; 27. A trăi frumos înseamnă a trăi simplu / 85; 28. Simplitate nu rafinare / 86; 29. Masă simplă cu voie bună / 86; 30. Voia bună este totul/ 86; 31. Corpul trage în jos, sufletul în sus / 87; 32. Mâncare puţină dar multă voie bună / 87; 33. Servitori mulţi la oaspeţi puţini / 87; 34. Nu uită pe cei ce muncesc pururea pentru tine / 87; 35. Cel treaz cu cel beat n’au ce discută / 88; 36. Nu cântă când eşti'beat, ci când te simţi inspirat de raţiune / 88; 37. Cele trei aspecte sub cari se prezintă cineva în discuţie cu tine/ 89; 38. Întemeiază-te pe adevăr nu pe păreri / 89; 39. Totul pentru adevăr şi totul prin adevăr / 89; 40. Adevăr şi părere / 89; 41. Să ai a face cu oameni liberi nu cu sclavi / 89; 42. Nu face din nimenea sclav căci devii şi tu sclav / 90; 43. Nici să ai sclavi, nici să fii sclav / 90; 44. Liberează-te de sclavie / 90; 45. Tăria cetăţilor stă în tăria sufletelor nu a zidurilor / 90; 46. Nu tablouri scumpe ci zugrăvire simplă / 91; 47. Adună prieteni adevăraţi în casă / 91; 48. Nu confundă prietenul cu linguşitorul ori parazitul / 91; 49. Nu casă frumoasă, ci purtare aleasă / 91; 50. Ridică-te mai presus de toate micimile / 92; 51. Ce-i frumos şi ce-i urît / 92; 52. Chiar gândul că plăcerea ar fi scopul vieţii este ruşinos / 92; 53. Caută să nu faci din filosofie o justificare a viţiilor tale / 93; 54. Raritatea măreşte intensitatea unei plăceri / 93; 55. Trecerea măsurii face dintr’un lucru contrarul lui / 93; 56. Un om împăcat şi gata la toate / 93; 57. Nimic mai sus decât judecătorul drept / 94; 59. Linia dreaptă şi dreptatea / 94; 60. Judecata şi justiţia / 94; 61. Judecata dreaptă şi dreptatea / 94; 62. Să duci o vieaţă fără pată / 94; 63. Pune natura şi adevărul la temelia judecăţilor tale / 95; 64. Raţiunea omenească presupune ceva superior ei / 95; 65. Vai de judecătorul judecat / 95; 66. Dreptatea şi justiţia sunt suverane / 95; 67. Nu pedepsi, ci dă educaţie şi îndreaptă / 95; 69. Ce se cuvine este şi folositor / 96; 70. Dispreţ celui ce nu poate face răul? Dar ce rămâne atunci pentru cel ce nu poate face binele? / 96; 71. Eşti dator să fii pururea blând / 96; 72. Cum ajungi ca cineva pe care îl admiri / 96; 76. E mai bună tăcerea decât vorbirea / 96; 77. Un om luminat este nepreţuit pentru poporul lui / 97; 79. Arta navigaţiei şi arta guvernării / 97; 80. Împodobeşte-ţi sufletul cu virtuţi / 97; 81.Ca să-ţi întăreşti ţara, întăreşte sufletele / 97; 82. Nu tablouri pe pereţi, ci disciplină în suflete / 97; 83. Omul politic se bizuie pe tăria cetăţenilor / 98; 84. Crescătorul de cai şi omul politic / 98; 85.Nu te teme de sgomotul mulţimii / 98; 86.Tu nu călca legea pentru nimenea înlume / 99; 87. Dă Statului ceeste a Statului / 99; 88. Ia pildă dela soare în facerea binelui / 99; 89. O singură speranţă - slabă speranţă / 99; 90. Şi speranţele au limitele lor / 99; 91. Mai urgentă este îndreptarea sufletului decât a corpului / 100; 92. Fii gata a părăsi corpul oricând / 101; 95.Cum nu se îndură omul nici a trăi dar nici a muri / 101; 96.Vieaţă scurtă dar bună / 101; 97. Dumnezeu ne-a lăsat în paza conştiinţei noastre / 101; 101.Vorba rostită şi fapta începută nu se întorc înapoi / 101; 102. Armura dreptăţii te face invincibil / 102; 103. Corbul şi linguşitorul / 102; 104. Maimuţa şi linguşitorul / 102; 105. Fereşte-te de linguşitori / 102; 106.Cine nu se înroşeşte nici nu se mai îndreaptă / 102; 107. Sfătueşte, dar nu ocărî / 103; 108. Ajută pe străin şi pe sărac / 103;109. Când ajuţi pe cineva ajuţi umanitatea / 103; 110. Plăcerea cea mai înaltă o dă frumosul / 103; 111. Înţelepciunea şi prostia faţă de plăceri / 103; 112. Plăcerea este undiţa pieirii / 104; 113. Ori stăpân, ori sclav / 104; 114. Nu există libertate fără stăpânire de sine / 104; 115. Cei trei struguri / 104; 116. Nu-ţi arătă erudiţia la petreceri / 104; 117. Nu bea peste măsură / 104; 118. Fii cu gândul pururea la Dumnezeu / 104; 119. Gândul la Dumnezeu şi respiraţia ta / 105; 120. Dumnezeu vede toate gândurile şi faptele tale / 105; 121. Amintirea pericolului trecut / 105; 122. Legea trebuie completată cu conştiinţa şi con¬vingerea / 105; 123.Doctorul şi legea / 105; 124. Legea adevărată / 105; 125. Legea, superiorul şi înţelepciunea cer supunere / 106; 126. Legea este temelia a toate / 106; 127. Prietenii la bine şi la rău / 106; 128. Doi vindecători ai tuturor durerilor / 106; 129. Caută-ţi fericirea în ce ai / 106; 130. Fă bine duşmanului tău / 106; 131. Nu lăsă vieaţa politică pe mâna răilor / 106; 132. Omul ales se poartă frumos cu toată lumea / 107; 134. Primeşte cu voie bună tot ce aduce clipa / 107; 135. Nebunie să te opui destinului / 107; 136. Nu te ridică în contra mersului lumii / 108; 137. Mintea împăcată cu toate / 108; 138. Mulţumirea cu ce ai dă cea mai mare tărie / 108; 139.Adevărul mai presus de toate / 109; 140.Eternitatea şi frumuseţea adevărului / 109; 141. Sabia tocită şi încrederea oarbă / 109; 142. Ascultă mult, vorbeşte puţin / 109; 143. Dulcele şi amarul sunt numai în simţirea noastră / 109; 144. Binele prin deprindere devine plăcut / 109; 145. Educaţia preţueşte mai mult decât bogăţia / 110; 146. Fata în casa părintească / 110; 147. Educaţia întrece aurul / 110; 148. Mustrarea părintelui este dulce / 110; 150. Învăţătura ca şi aurul / 110; 151. Înţelepciunea este cărarea spre Dumnezeu / 110; 152. Cea mai înaltă distincţiune: educaţia / 110; 153. Dragostea răilor şi ura celor buni de evitat / 111; 155. Datoria ta faţă de cei prezenţi şi cei absenţi / 111; 156. Iubirea se capătă prin iubire / 111; 157. Nu faţa, ci fapta arată omul / 111; 158. Seninătatea armoniei cu destinul / 111; 159. Să ai seninătatea raţiunii şi virtuţii / 111; 160. Nu-ţi pierde niciodată cumpătului / 111; 167. Prinde norocul când vine / 112; 168. Nebunia opunerii în faţa fatalităţii / 112; 169.Linia despărţitoare între sfera noastră şi sfera lumii exterioare / 112 170. Nu ajungi învăţat nici bogat numai stând de vorbă cu învăţaţii ori bogaţi / 112; 171.Vorba îşi are locul ei / 113; 172. Omul cel mai bogat / 113; 173. Prietenia şi indiferenţa / 113; 174. Joacă-ţi bine rolul dat de Dumnezeu / 113; 175. Răul şi binele constitue problema fundamentală a vieţii omeneşti / 114; 176. Eşti un suflet legat de un cadavru / 115; 177. Fiecare caz moral are soluţia lui specială / 115; 178. O alegere gravă şi chinuitoare / 115; 179. Filosofia de vorbe şi de fapte. Imperativul stoic / 115; 180. Deosebirea între prostie ş înţelepciune / 116.
Gestiune Regim imprumut Ex. Acțiune
K Împrumut la sala de lectură 1

Disponibile: 1

Lăsați un comentariu