299 __ $aOmul și psihanaliza
955 __ $a1
200 __ $aOmul și psihanaliza $fGholamali Mohammadifard $g[cuvânt înainte de conf. dr. Cristian Bocancea] $bCarte tipărită
700 __ $aMOHAMMADIFARD, GHOLAMALI
702 __ $bBocancea, Cristian $4prefațator
010 __ $a9739981666
035 __ $a159.9/M85
675 __ $a159.964.2
686 __ $a1
606 __ $aPsihanaliză (psihologie)
606 __ $aPsihopatologie (psihologie)
606 __ $aVise (psihanaliză)
101 __ $arum
102 __ $aRomania
210 __ $aIași $cPan Europe $d2002
215 __ $a246 p.
300 __ $aBibliogr.p. 244-246
330 __ $aCuprins Din partea autorului Cuvânt înainte Secţiunea I-a Introducere 1.1.Cele două ipoteze majore 1.2.Psihanaliza şi psihologia generală - determinismul psihic Definiţie, semnificaţie, exemple - procese psihice inconştiente: Relaţia faţă de determinismul psihic, metode de observaţie indirecte - evoluţia metodei psihanalitice 1.3.Dovezi ale existenţei proceselor psihice inconştiente Secţiunea a 11-a Pulsiunile26 II.1. Relaţia cu biologia 11.2.Terminologie şi definire 11.3.Energia psihică şi fixarea 11.4.Clasificarea pulsiunilor 11.5.Combinarea pulsiunilor - evoluţia genetică a pulsiunii erotice: fazele orală, anală şi phalică a sexualităţii infantile 11.6.Progresie, fixaţie şi regresie libidinală 11.7.Evoluţia pulsiunii de agresivitate 11.8.Descărcare şi plăcere Secţiunea a IlI-a Aparatul psihic (1)42 III.1. Evoluţia istorică a teoriei structurale 111.2.Diferenţierea eului de sine 111.3.Eul, elementul care permite manifestarea pulsiunilor 111.4.Funcţiile cele mai importante ale eului: controlul motricităţii, percepţia, memoria, afectivitatea, gândirea 111.5.Factorii de mediu şi experienţa: relaţia faţă de propriul corp, identificarea cu obiectele mediului IlI.S.a. Tipuri de identificare 111.6.Modul de funcţionare al aparatului psihic: procese primare şi secundare; gândirea specifică proceselor primare; gândirea specifică proceselor secundare 111.7.Neutralizarea energiilor pulsiunilor Secţiunea a IV-a Aparatul psihic (2)66 IV.1. Dezvoltarea eului şi controlul mediului IV.2. Funcţia de examinare a realului IV.3. Conflicte şi contradicţii între eu şi sine IV.4. Eul ca instanţă de control şi stăpân al pulsiunilor IV.5. Principiul plăcerii IV.6. Teoria anxietăţii - rolul anxietăţii şi principiul plăcerii în conflictul dintre eu şi sine IV.7. Atitudini defensive specifice eului - mecanismele de apărare ale eului Secţiunea a V-a Aparatul psihic (3) V.l. Relaţiile obiectuale: definire; importanţa primelor relaţii obiectuale V.2. Narcisismul V.3. Fazele relaţiilor obiectuale preoedipale: oscilante, permanente, obiecte parţiale şi integrale, identificarea cu obiectul V.4. Relaţiile obiectuale şi pulsiunile - importanţa capitală a fazei oedipale în cadrul relaţiilor obiectuale V.5. Complexul Oedip V.6. Complexul Oedip şi supraeul V.7. Formarea supraeului: interiorizarea; funcţia anxietăţii identificarea cu un ideal; interdicţia şi supraeul părinţilor; transformarea fixării obiectuale în fixare narcisistă; interiorizarea agresivităţii şi gradul de severitate al supraeului V.8. Funcţiile supraeului: sentimentele de inferioritate; “Lex talionis”; identificarea magică a dorinţei cu realitatea; necesitatea inconştientă de a fi pedepsit V.9. Activităţi de apărare împotriva supraeului V.10. Supraeul şi psihologia de grup Secţiunea a Vl-a Actele ratate şi gluma VI.1. Definirea actelor ratate VI.2. Determinarea cauzelor: acţiuni de apărare inconştiente ale eului; imagini fanteziste inconştiente provenite din sine; activitatea inconştientă a supraeului VI.3. Acte ratate “explicabile” şi “inexplicabile” VI.4. Rezumarea teoriei psihanalitice referitoare la actele ratate. VI.5. Tehnica de structurare a glumei; gândirea specifică proceselor primare; regresii ale eului VI.6. Conţinutul glumei: pulsiuni sexuale sau agresive interzise VI.7. Riscul ca formă de descărcare a energiei psihice Suplimentare VI.8. Asemănări şi deosebiri între actele ratate şi glumă Secţiunea Vil-a Visele150 VII.1. Importanţa viselor VII.2. Visul manifest, visul latent; acţiunea de prelucrare din cadrul visului VII.3. Elementele conţinutului latent al viselor; semnificaţia VII.4. Relaţia dintre conţinutul latent şi cel manifest: visele din prima copilărie; visul manifest ca fantezie care îndeplineşte dorinţele inconştiente VII.5. Codificarea conţinutului visului manifest prin prelucrare: transformarea anumitor elemente ale conţinutului latent în gândirea preverbală, specifică proceselor primare; operaţiile de apărare ale eului VII.6. Visul manifest ca formă de manifestare a compromisului VII.7. Vise generatoare de anxietate - visele ca formă de pedepsire VII.8. Apariţia materialului refulat şi diminuarea capacităţii mecanismelor de apărare în timpul somnului VII.9. Procese de prelucrare secundare a visului VII.10. Preponderenţa impresiilor vizuale şi, în general, a celor senzoriale în cadrul visului manifest VII.11. Visul şi simţul realului Secţiunea VIII-a Psihopatologia171 VIII.1. Primele concepţii ffeudiene referitoare la tulburările psihice: isteria, nevrozele realului, categoriile etiologice în contrast cu clasificările descriptive VIII.2. Conflictul psihic şi simptomele psihonevrotice VIII.3. Psihozele ca manifestare a mecanismelor de apărare - rolul trăirilor infantile VIII.4. Sexualitatea infantilă VIII.5. Normalitate, nevroză şi perversiune VIII.6. Simptomul nevrotic ca rezultat al formării compromisului raţional VIII.7. Tulburările psihice - semne ale funcţionării defectuoase ale aparatului psihic VIII.8. Fragilitatea limitei dintre funcţionarea normală şi cea nevrotică a aparatului psihic VIII.9. Tulburări caracteriale VIII.10. Simptomele nevrotice şi eşecul mecanismelor de apărare VIII.11. Câştig primar şi secundar - regresia VIII.12. Disfuncţionalităţi care nu aparţin eului şi simptome determinate de relativa lui slăbiciune Secţiunea a IX-a Conflict psihic şi funcţionare normală IX.1. Trăsături caracteristice IX.2. Manierismele IX.3. Hobbyurile şi preocupările secundare IX.4. Alegerea profesiei IX.5. Alegerea partenerului sexual IX.6. Basmul IX.7. Mituri şi legende IX.8. Religia IX.9. Practicile religioase IX.10. Morală individuală şi de grup IX.ll. Politica IX. 12. Magie şi prejudecăţi IX. 13. Conflictul dintre generaţii; prăpastia dintre generaţii IX. 14. Revoluţie şi revoluţionari IX. 15. Reveriile IX.16. Creativitatea artistică; perceperea artei Secţiunea a X-a Psihanaliză contemporană X.1. Psihanaliza ca provocare X.2. Lărgirea orizontului: imaginea psihanalitică a omului X.3. Perspective de viitor X.4. Psihanaliza şi psihoterapia X.5. Psihanaliza şi observarea copilului X.6. Concluzii finale Bibliografie