299 __ $aPagini din istoria muzicii românești Vol. 2 : afirmări
975 __ $a78 $a(498)
035 __ $a78(498)/C74
035 __ $aC.III.12260
200 __ $aPagini din istoria muzicii românești $bCarte tipărită $fOctavian Lazăr Cosma $iafirmări $hVol. 2
215 __ $aXI, 532 p. $cil., fotogr., note muz., facsm.
710 __ $aAcademia Română. Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual
300 __ $aIndice
675 __ $a78(498)
700 __ $aCOSMA, OCATAVIAN LAZĂR
010 __ $a9789732730027
686 __ $a78/79
606 __ $aMuzică românească
101 __ $arum
210 __ $aBucurești $cEditura Academiei Române $d2018
225 __ $aCivilizația românească $v14
330 __ $aMuzica populară - argument al autenticităţii româneşti 165 Călători străini despre muzica noastră populară 174 Muzica populară românească văzută de o revistă germană 178 Ce melodii ne parvin din această epocăi186 Valenţe estetice ale muzicii psaltice 198 Reforma muzicii psaltice, esenţa sa teoretică 201 Petru Efesiul şi reforma în Ţările Române208 Direcţiile muzicii psaltice. Naum Râmniceanu210 Viaţa muzicală 218 Muzica la curtea domnească 220 Muzica saloanelor boiereşti 229 Argumente privind pedagogia muzicală empirică din casele boiereşti235 Dansuri mondene în muzica saloanelor 244 Manifestări concertante250 Muzicieni - orizontul repertoriului254 Turneele lui Romberg 260 Academiile muzicale263 Trupa J. Gerger 287 Turneul companiei A. Catalani 295 Preromantismul 300 Tipologia curentelor muzicale - periodizare 314 Muzica populară. Arta lăutarilor324 Scriitorii şi cântecul popular 331 Melodii populare în manuscrise şi tipărituri 349 Colecţia lui François Ruzitski 359 „Horile” lui Constantin Steleanu378 Contribuţia lui Henri Ehrlich la cunoaşterea muzicii populare româneşti 380 Folclorul românesc în caietele lui I. A. Wachmann392 Carol Miculi conferă valenţe superioare relucrărilor folclorice399 Muzica populară - argument al autenticităţii româneşti165 Călători străini despre muzica noastră populară 174 Muzica populară românească văzută de o revistă germană 178 Ce melodii ne parvin din această epocă186 Valenţe estetice ale muzicii psaltice 198 Reforma muzicii psaltice, esenţa sa teoretică :201 Petru Efesiul şi reforma în Ţările Române208 Direcţiile muzicii psaltice. Naum Râmniceanu210 Viaţa muzicală 218 Muzica la curtea domnească 220 Muzica saloanelor boiereşti 229 Argumente privind pedagogia muzicală empirică din casele boiereşti235 Dansuri mondene în muzica saloanelor 244 Manifestări concertante250 Muzicieni - orizontul repertoriului254 Turneele lui Romberg 260 Academiile muzicale263 Trupa J. Gerger 287 Turneul companiei A. Catalani 295 Preromantismul 300 Tipologia curentelor muzicale - periodizare 314 Muzica populară. Arta lăutarilor324 Scriitorii şi cântecul popular331 Melodii populare în manuscrise şi tipărituri 349 Colecţia lui François Ruzitski 359 „Horile” lui Constantin Steleanu378 Contribuţia lui Henri Ehrlich la cunoaşterea muzicii populare româneşti 380 Folclorul românesc în caietele lui I. A. Wachmann392 Carol Miculi conferă valenţe superioare relucrărilor folclorice399 Anton Pann şi „Spitalul amorului”407 Discipolul lui Anton Pann - George Ucenescu419 Viaţa muzicală pe un nou fagaş activitatea concertistică. Formaţii simfonice şi camerale^423 Carol Filtsch - strălucit interpret 440 Turneul lui Franz Liszt443 Trupele de operă 462 Trupa lui Theodor Müller 470 Teatrul italian la Bucureşti479 Trupa română de la Braşov483 Matei Millo reprezintă „Baba Hârca” 486 Teatrul italian sub direcţia lui Paul Papanicola488 Trupele româneşti cultivă vodevilul 490 Semnificaţia formării trupelor teatrale şi muzicale româneşti 508 Indice de nume513 Geneza şcolii muzicale naţionale româneşti 1 Argument pentru periodizare 22 Priorităţi estetice 26 învăţământul muzical. Conservatoarele43 Creaţia muzicală56 Componistica românească se cristalizează prin asimilarea marilor tradiţii europene 58 Relaţia precursori - Enescu60 Condiţii nefavorabile creaţiei autohtone62 Pledoarii pentru legătura creaţiei cu folclorul69 Integrarea folclorului 71 Dialectica imitaţie - creaţie75 Limitele şi meritele precursorilor78 Şcoala muzicală românească în contextul formării şcolilor naţionale europene 79 Muzica vocală82 Permanenţele şi fluctuaţiile vieţii muzicale82 Societatea „Filarmonica Română”. Viaţa concertistică în Bucureşti86 Reuniunile muzicale - Focare de cultură şi patriotism 123 Fanfarele şi unele consideraţii asupra vieţii concertistice138 Trupele lirice142 Profilul şi repertoriul operei italiene din Bucureşti144 George Stephănescu creează „Opera Română” 155 Stagiunile Operei Române 164 Muzica populară - argument al autenticităţii româneşti 165 Călători străini despre muzica noastră populară 174 Muzica populară românească văzută de o revistă germană 178 Ce melodii ne parvin din această epocăi186 Valenţe estetice ale muzicii psaltice 198 Reforma muzicii psaltice, esenţa sa teoretică 201 Petru Efesiul şi reforma în Ţările Române208 Direcţiile muzicii psaltice. Naum Râmniceanu210 Viaţa muzicală 218 Muzica la curtea domnească 220 Muzica saloanelor boiereşti 229 Argumente privind pedagogia muzicală empirică din casele boiereşti235 Dansuri mondene în muzica saloanelor 244 Manifestări concertante250 Muzicieni - orizontul repertoriului254 Turneele lui Romberg 260 Academiile muzicale263 Trupa J. Gerger 287 Turneul companiei A. Catalani 295 Preromantismul 300 Tipologia curentelor muzicale - periodizare 314 Muzica populară. Arta lăutarilor324 Scriitorii şi cântecul popular 331 Melodii populare în manuscrise şi tipărituri 349 Colecţia lui François Ruzitski 359 „Horile” lui Constantin Steleanu378 Contribuţia lui Henri Ehrlich la cunoaşterea muzicii populare româneşti 380 Folclorul românesc în caietele lui I. A. Wachmann392 Carol Miculi conferă valenţe superioare relucrărilor folclorice399 Muzica populară - argument al autenticităţii româneşti165 Călători străini despre muzica noastră populară 174 Muzica populară românească văzută de o revistă germană 178 Ce melodii ne parvin din această epocă186 Valenţe estetice ale muzicii psaltice 198 Reforma muzicii psaltice, esenţa sa teoretică :201 Petru Efesiul şi reforma în Ţările Române208 Direcţiile muzicii psaltice. Naum Râmniceanu210 Viaţa muzicală 218 Muzica la curtea domnească 220 Muzica saloanelor boiereşti 229 Argumente privind pedagogia muzicală empirică din casele boiereşti235 Dansuri mondene în muzica saloanelor 244 Manifestări concertante250 Muzicieni - orizontul repertoriului254 Turneele lui Romberg 260 Academiile muzicale263 Trupa J. Gerger 287 Turneul companiei A. Catalani 295 Preromantismul 300 Tipologia curentelor muzicale - periodizare 314 Muzica populară. Arta lăutarilor324 Scriitorii şi cântecul popular331 Melodii populare în manuscrise şi tipărituri 349 Colecţia lui François Ruzitski 359 „Horile” lui Constantin Steleanu378 Contribuţia lui Henri Ehrlich la cunoaşterea muzicii populare româneşti 380 Folclorul românesc în caietele lui I. A. Wachmann392 Carol Miculi conferă valenţe superioare relucrărilor folclorice399 Anton Pann şi „Spitalul amorului”407 Discipolul lui Anton Pann - George Ucenescu419 Viaţa muzicală pe un nou fagaş activitatea concertistică. Formaţii simfonice şi camerale^423 Carol Filtsch - strălucit interpret 440 Turneul lui Franz Liszt443 Trupele de operă 462 Trupa lui Theodor Müller 470 Teatrul italian la Bucureşti479 Trupa română de la Braşov483 Matei Millo reprezintă „Baba Hârca” 486 Teatrul italian sub direcţia lui Paul Papanicola488 Trupele româneşti cultivă vodevilul 490 Semnificaţia formării trupelor teatrale şi muzicale româneşti 508 Indice de nume513 Geneza şcolii muzicale naţionale româneşti 1 Argument pentru periodizare 22 Priorităţi estetice 26 învăţământul muzical. Conservatoarele43 Creaţia muzicală56 Componistica românească se cristalizează prin asimilarea marilor tradiţii europene 58 Relaţia precursori - Enescu60 Condiţii nefavorabile creaţiei autohtone62 Pledoarii pentru legătura creaţiei cu folclorul69 Integrarea folclorului 71 Dialectica imitaţie - creaţie75 Limitele şi meritele precursorilor78 Şcoala muzicală românească în contextul formării şcolilor naţionale europene 79 Muzica vocală82 Permanenţele şi fluctuaţiile vieţii muzicale82 Societatea „Filarmonica Română”. Viaţa concertistică în Bucureşti86 Reuniunile muzicale - Focare de cultură şi patriotism 123 Fanfarele şi unele consideraţii asupra vieţii concertistice138 Trupele lirice142 Profilul şi repertoriul operei italiene din Bucureşti144 George Stephănescu creează „Opera Română” 155 Stagiunile Operei Române 164 „Cu orice greutăţi, Opera Românească... va trebui s-o avem”170 Mişcarea teatral-muzicală din alte centre177 Modernizarea muzicii bisericeşti i189 George Enescu îşi pregăteşte debutul simfonic 204 George Enescu - rezonanţele unui strălucitor debut211 O nouă etapă în afirmarea muzicii româneşti 214 Precursorii şi noua generaţie de compozitori219 Problemele asimilării tendinţelor componistice223 Pledoarii în favoarea unităţii muzicienilor români226 G. Enescu - catalizatorul fenomenului muzical românesc 229 Amprenta etnică - trăsătură definitorie a muzicii noastre 232 Sămănătorism şi simbolism 236 Ascensiunea mişcării muzicale 240 Predominarea orientării naţionale 244 Argumentele periodizării 247 Orizonturile estetice ale muzicii româneşti259 Legătura indisolubilă a muzicienilor cu viaţa poporului263 Interesul faţă de creaţia populară 266 Integrarea melosului ţărănesc 269 Epoca doinei272 Specificul românesc276 Diversificarea modalităţilor stilistice279 Implicaţiile estetice şi stilistice ale anchetei din muzică283 Activitatea muzicologică 295 Critica - portdrapel al muzicii româneşti301 Polemica în serviciul luminării adevărului 307 Muzica „în gazetele politice”308 Campania anti-Wachmann311 Detractorii lui Kiriac 316 Muzica populară - argument al autenticităţii româneşti 165 Călători străini despre muzica noastră populară 174 Muzica populară românească văzută de o revistă germană 178 Ce melodii ne parvin din această epocăi186 Valenţe estetice ale muzicii psaltice 198 Reforma muzicii psaltice, esenţa sa teoretică 201 Petru Efesiul şi reforma în Ţările Române208 Direcţiile muzicii psaltice. Naum Râmniceanu210 Viaţa muzicală 218 Muzica la curtea domnească 220 Muzica saloanelor boiereşti 229 Argumente privind pedagogia muzicală empirică din casele boiereşti235 Dansuri mondene în muzica saloanelor 244 Manifestări concertante250 Muzicieni - orizontul repertoriului254 Turneele lui Romberg 260 Academiile muzicale263 Trupa J. Gerger 287 Turneul companiei A. Catalani 295 Preromantismul 300 Tipologia curentelor muzicale - periodizare 314 Muzica populară. Arta lăutarilor324 Scriitorii şi cântecul popular 331 Melodii populare în manuscrise şi tipărituri 349 Colecţia lui François Ruzitski 359 „Horile” lui Constantin Steleanu378 Contribuţia lui Henri Ehrlich la cunoaşterea muzicii populare româneşti 380 Folclorul românesc în caietele lui I. A. Wachmann392 Carol Miculi conferă valenţe superioare relucrărilor folclorice399 Muzica populară - argument al autenticităţii româneşti165 Călători străini despre muzica noastră populară 174 Muzica populară românească văzută de o revistă germană 178 Ce melodii ne parvin din această epocă186 Valenţe estetice ale muzicii psaltice 198 Reforma muzicii psaltice, esenţa sa teoretică :201 Petru Efesiul şi reforma în Ţările Române208 Direcţiile muzicii psaltice. Naum Râmniceanu210 Viaţa muzicală 218 Muzica la curtea domnească 220 Muzica saloanelor boiereşti 229 Argumente privind pedagogia muzicală empirică din casele boiereşti235 Dansuri mondene în muzica saloanelor 244 Manifestări concertante250 Muzicieni - orizontul repertoriului254 Turneele lui Romberg 260 Academiile muzicale263 Trupa J. Gerger 287 Turneul companiei A. Catalani 295 Preromantismul 300 Tipologia curentelor muzicale - periodizare 314 Muzica populară. Arta lăutarilor324 Scriitorii şi cântecul popular331 Melodii populare în manuscrise şi tipărituri 349 Colecţia lui François Ruzitski 359 „Horile” lui Constantin Steleanu378 Contribuţia lui Henri Ehrlich la cunoaşterea muzicii populare româneşti 380 Folclorul românesc în caietele lui I. A. Wachmann392 Carol Miculi conferă valenţe superioare relucrărilor folclorice399 Anton Pann şi „Spitalul amorului”407 Discipolul lui Anton Pann - George Ucenescu419 Viaţa muzicală pe un nou fagaş activitatea concertistică. Formaţii simfonice şi camerale^423 Carol Filtsch - strălucit interpret 440 Turneul lui Franz Liszt443 Trupele de operă 462 Trupa lui Theodor Müller 470 Teatrul italian la Bucureşti479 Trupa română de la Braşov483 Matei Millo reprezintă „Baba Hârca” 486 Teatrul italian sub direcţia lui Paul Papanicola488 Trupele româneşti cultivă vodevilul 490 Semnificaţia formării trupelor teatrale şi muzicale româneşti 508 Indice de nume513 Geneza şcolii muzicale naţionale româneşti 1 Argument pentru periodizare 22 Priorităţi estetice 26 învăţământul muzical. Conservatoarele43 Creaţia muzicală56 Componistica românească se cristalizează prin asimilarea marilor tradiţii europene 58 Relaţia precursori - Enescu60 Condiţii nefavorabile creaţiei autohtone62 Pledoarii pentru legătura creaţiei cu folclorul69 Integrarea folclorului 71 Dialectica imitaţie - creaţie75 Limitele şi meritele precursorilor78 Şcoala muzicală românească în contextul formării şcolilor naţionale europene 79 Muzica vocală82 Permanenţele şi fluctuaţiile vieţii muzicale82 Societatea „Filarmonica Română”. Viaţa concertistică în Bucureşti86 Reuniunile muzicale - Focare de cultură şi patriotism 123 Fanfarele şi unele consideraţii asupra vieţii concertistice138 Trupele lirice142 Profilul şi repertoriul operei italiene din Bucureşti144 George Stephănescu creează „Opera Română” 155 Stagiunile Operei Române 164 „Cu orice greutăţi, Opera Românească... va trebui s-o avem”170 Mişcarea teatral-muzicală din alte centre177 Modernizarea muzicii bisericeşti i189 George Enescu îşi pregăteşte debutul simfonic 204 George Enescu - rezonanţele unui strălucitor debut211 O nouă etapă în afirmarea muzicii româneşti 214 Precursorii şi noua generaţie de compozitori219 Problemele asimilării tendinţelor componistice223 Pledoarii în favoarea unităţii muzicienilor români226 G. Enescu - catalizatorul fenomenului muzical românesc 229 Amprenta etnică - trăsătură definitorie a muzicii noastre 232 Sămănătorism şi simbolism 236 Ascensiunea mişcării muzicale 240 Predominarea orientării naţionale 244 Argumentele periodizării 247 Orizonturile estetice ale muzicii româneşti259 Legătura indisolubilă a muzicienilor cu viaţa poporului263 Interesul faţă de creaţia populară 266 Integrarea melosului ţărănesc 269 Epoca doinei272 Specificul românesc276 Diversificarea modalităţilor stilistice279 Implicaţiile estetice şi stilistice ale anchetei din muzică283 Activitatea muzicologică 295 Critica - portdrapel al muzicii româneşti301 Polemica în serviciul luminării adevărului 307 Muzica „în gazetele politice”308 Campania anti-Wachmann311 Detractorii lui Kiriac 316 Al. Podoleanu dezavuează aportul lui G. Musiceseula predarea muzicii în şcoală320 Virtuţile operetei 324 Dilemele criticii - La şezătoare325 Discuţia în jurul operei înşir-te mărgărite de C.Castrişanu328 ) în favoarea lui Beethoven 332 Opinii despre repertoriul Operei Române334 Confruntarea Ciomac - Brăiloiu336 George Enescu. Creaţia simfonică Poema Română,op.1340 Pastorala-Fantezie358 Fantezia pentru pian şi orchestră360 Simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestra,op.8 363 Rapsodia Română nr. 1,op.11371 Rapsodia Română nr. 2,op.11383 Intermezzi, op. 12391 Suita pentru orchestra, nr. 1, op. 9393 Suita castelană405 Suita pentru orchestră, nr. 2, op. 20 406 Simfonia nr. 1, op. 13415 Simfonia nr. 2, op. 17426 Simfonia nr. 3, op. 21444 Orizonturi şi confruntări 458 Laitmotivele tragediei lirice Oedip 481 Indice de nume525