Titlu | |
Titlu | Personalităţi care au schimbat istoria lumii : de la Renaştere până la Iluminism |
Titlu procesat (cu articole nehot. postfixate) | |
Titlu | 90127 |
Indici CZU | |
Indice de bază CZU | 008 |
(031) | |
(100) | |
=135.1 | |
[nedefinit] | 1 |
Titlu / Menţiuni de responsabilitate | |
Titlu | Personalităţi care au schimbat istoria lumii |
Alte informaţii la titlu | de la Renaştere până la Iluminism |
1492-1789 | |
Prima menţ. de resp. | coordonare: Nicoleta Ghement |
Urm. menţ. de responsabilitate | traducere din limba franceză: Adriana Bădescu |
consultatnt de specialitate: Mihai Retegan | |
Desemnarea gen. a materialului | Carte tipărită |
Nume de persoană / resp. intelectuală secundară | |
Cod de legătură | traducător |
Autor secundar | Bădescu, Adriana |
Cod de legătură | coordonator |
Autor secundar | Ghement, Nicoleta |
Cod de legătură | referent ştiinţific |
Autor secundar | Retegan, Mihai |
ISBN | |
Număr ISBN | 9789737170842 |
Alt sistem de control al numerelor | |
Cotă | 008/P52 |
C.IV.162 | |
Alte clasificări | |
Alte clasificări - Numărul clasei | 0 |
Număr (indice) CZU | |
Număr (indice) CZU | 008(100):929(031)=135.1 |
Vedetă de subiect ca subiect | |
[nedefinit] | 10-11 |
Subiect | Isabela I Catolica (regină a Castiliei) |
[nedefinit] | 12-13 |
Subiect | Torquemada, Thomas de |
[nedefinit] | 14-17 |
Subiect | Columb, Cristofor |
[nedefinit] | 18-19 |
Subiect | Alexandru VI (papă) |
[nedefinit] | 20-21 |
Subiect | Maximilian I (împărat al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană) |
[nedefinit] | 22-23 |
Subiect | Rafael, Sanzio (viaţa şi opera) |
[nedefinit] | 24-27 |
Subiect | Erasm din Rotterdam (viaţa şi opera) |
[nedefinit] | 28-31 |
Subiect | Machiavelli, Niccolo |
[nedefinit] | 32-33 |
Subiect | Durer, Albrecht (viaţa şi opera) |
[nedefinit] | 34-37 |
Subiect | Bayard, Pierre Terrail |
[nedefinit] | 38-41 |
Subiect | Leonardo da Vinci |
[nedefinit] | 42-45 |
Subiect | Luther, Martin (reformator religios german) |
[nedefinit] | 46-47 |
Subiect | Barbarossa; vezi Frederic I de Suabia (rege) |
[nedefinit] | 48-53 |
Subiect | Carol Quintul; vezi Carol V (Carol Quintul - rege al Spaniei) |
[nedefinit] | 54-55 |
Subiect | Fugger, Jakob |
[nedefinit] | 56-57 |
Subiect | Montezuma II (împărat aztec) |
[nedefinit] | 58-61 |
Subiect | Cortes, Hernan |
[nedefinit] | 62-63 |
Subiect | Muntzer, Thomas |
[nedefinit] | 64-67 |
Subiect | Soliman I Magnificul (sultan otoman) |
[nedefinit] | 68-69 |
Subiect | Pizzaro, Francisco |
[nedefinit] | 70-71 |
Subiect | Cartier, Jacques (viaţa şi opera) |
[nedefinit] | 72-75 |
Subiect | Francisc I (rege al Franţei) |
[nedefinit] | 76-79 |
Subiect | Rabelais, Francois (varia) |
[nedefinit] | 80-83 |
Subiect | Henric VIII (rege al Angliei) |
[nedefinit] | 84-85 |
Subiect | Michelangelo (viaţa şi opera) |
[nedefinit] | 86-89 |
Subiect | Calvin, Jean (viaţa şi opera) |
[nedefinit] | 90-93 |
Subiect | Ignaţiu de Loyola |
[nedefinit] | 94-95 |
Subiect | Copernic, Nicolaus (viaţa şi opera) |
[nedefinit] | 96-99 |
Subiect | Ivan IV Vasilievici (Ivan cel Groaznic - ţar al Rusiei) |
[nedefinit] | 100-101 |
Subiect | Nostradamus |
[nedefinit] | 102-105 |
Subiect | Filip II (rege al Spaniei) |
[nedefinit] | 106-109 |
Subiect | Elisabeta I (regină a Angliei şi a Irlandei) |
[nedefinit] | 110-111 |
Subiect | Knox, John |
[nedefinit] | 112-115 |
Subiect | Akbar, Djelal ed-Din (padişah al Indiei) |
[nedefinit] | 116-119 |
Subiect | Teresa d'Avila de Jesus (sfântă) |
[nedefinit] | 120-123 |
Subiect | Caterina de Medici (regină a Franţei) |
[nedefinit] | 124-125 |
Subiect | Ioan al Crucii (sfânt) |
[nedefinit] | 126-127 |
Subiect | Montaigne, Michel de |
[nedefinit] | 128-131 |
Subiect | Abbas I cel Mare (şah al Persiei) |
[nedefinit] | 132-135 |
Subiect | Henric III (rege al Franţei) |
[nedefinit] | 136-139 |
Subiect | Henric IV (rege al Franţei) |
[nedefinit] | 140-141 |
Subiect | Boris Godunov, Fiodorovici (ţar al Rusiei) |
[nedefinit] | 142-145 |
Subiect | Shakespeare, William (varia) |
[nedefinit] | 146-149 |
Subiect | Tokugawa Ieyasu (shogun japonez) |
[nedefinit] | 150-153 |
Subiect | Cervantes, Saavedra Miguel de (viaţa şi opera) |
[nedefinit] | 156-157 |
Subiect | Rudolf II de Habsburg (rege al Boemiei şi al Ungariei) |
[nedefinit] | 158-161 |
Subiect | Ludovic XIII (rege al Franţei) |
[nedefinit] | 162-163 |
Subiect | Bacon, Francis (viaţa şi opera) |
[nedefinit] | 164-165 |
Subiect | Rubens, Paul (viaţa şi opera) |
[nedefinit] | 166-167 |
Subiect | Harvey, William (viaţa şi opera) |
[nedefinit] | 168-171 |
Subiect | Richelieu, Armand-Jean du Plessis de (om politic şi cardinal francez) |
[nedefinit] | 172-175 |
Subiect | Gustav II Adolf Vasa (rege suedez) |
[nedefinit] | 176-179 |
Subiect | Galilei, Galileo |
[nedefinit] | 180-181 |
Subiect | Wallenstein, Albreht Wenzel Eusebius von |
[nedefinit] | 182-183 |
Subiect | Urban VIII (papă) |
[nedefinit] | 184-187 |
Subiect | Descartes, Rene (viaţa) |
[nedefinit] | 188-191 |
Subiect | Mazarin, Jules (cardinal) |
[nedefinit] | 194-195 |
Subiect | Olivares, Gaspar de Guzman, conte de (om politic spaniol) |
[nedefinit] | 196-199 |
Subiect | Christina (regină a Suediei) |
[nedefinit] | 200-203 |
Subiect | Cromwell, Oliver (viaţa) |
[nedefinit] | 204-205 |
Subiect | Velasquez, Diego Rodriguez de Silva y (viaţa) |
[nedefinit] | 206-209 |
Subiect | Comenius (Jan Amos Komensky) |
[nedefinit] | 210-215 |
Subiect | Ludovic XIV cel Mare (rege al Franţei) |
[nedefinit] | 216-219 |
Subiect | Kang-Hsi (împărat chinez) |
[nedefinit] | 220-223 |
Subiect | Moliere (varia) |
[nedefinit] | 224-227 |
Subiect | Colbert, Jean-Baptiste (viaţa şi opera) |
[nedefinit] | 228-229 |
Subiect | La Fontaine, Jean de (viaţa şi opera) |
[nedefinit] | 230-231 |
Subiect | Spinoza, Baruch (viaţa şi opera) |
[nedefinit] | 232-233 |
Subiect | Ismail (Mawlay Ismail Sharif - sultan al Marocului) |
[nedefinit] | 234-235 |
Subiect | Leeuwenhoek, Antony van |
[nedefinit] | 236-239 |
Subiect | Newton, Sir Isaac (viaţa şi opera) |
[nedefinit] | 240-241 |
Subiect | Locke, John |
[nedefinit] | 242-245 |
Subiect | Vauban, Sebastian Le Prestre, marchiz de |
[nedefinit] | 246-249 |
Subiect | Petru I (Petru cel Mare) Alekseevici (ţar al Rusiei) |
[nedefinit] | 250-251 |
Subiect | Leibniz, Gottfried Wilhelm |
[nedefinit] | 252-255 |
Subiect | Law, John |
[nedefinit] | 256-259 |
Subiect | Bach, Johann Sebastian (viaţa şi opera) |
[nedefinit] | 260-261 |
Subiect | Linne, Karl von |
[nedefinit] | 262-265 |
Subiect | Frederic II (rege al Prusiei) |
[nedefinit] | 266-269 |
Subiect | Ludovic XV (rege al Franţei) |
[nedefinit] | 270-273 |
Subiect | Maria Tereza (împărăteasă a Germaniei) |
[nedefinit] | 274-276 |
Subiect | Montesquieu, Charles de Secondat (viaţa şi opera) |
[nedefinit] | 276-279 |
Subiect | Diderot, Denis (viaţa şi opera) |
[nedefinit] | 280-281 |
Subiect | Franklin, Benjamin |
[nedefinit] | 282-285 |
Subiect | Voltaire (viaţa şi opera) |
[nedefinit] | 286-289 |
Subiect | Rousseau, Jean-Jacques (viaţa şi opera) |
[nedefinit] | 290-293 |
Subiect | Ecaterina II cea Mare (împărăteasă a Rusiei) |
[nedefinit] | 294-295 |
Subiect | Cook, James |
[nedefinit] | 296-299 |
Subiect | Ludovic XVI (rege al Franţei) |
[nedefinit] | 300-301 |
Subiect | Turgot, Anne Robert Jaques, baron de l'Aulne (om politic francez) |
[nedefinit] | 302-303 |
Subiect | Smith, Adam |
[nedefinit] | 304-305 |
Subiect | Iosif II (împărat al Sfântului Imperiu Roman) |
[nedefinit] | 306-307 |
Subiect | Kant, Immanuel (viaţa şi opera) |
[nedefinit] | 308-311 |
Subiect | Mozart, Wolfgang Amadeus (viaţa) |
[nedefinit] | 312-313 |
Subiect | Maria Antoaneta (regină a Franţei) |
[nedefinit] | 314-315 |
Subiect | Lavoisier, Antoine Laurent de |
[nedefinit] | 316-319 |
Subiect | Washington, George (preşedinte al SUA) |
[nedefinit] | 320-321 |
Subiect | Mirabeau, Honore Gabriel (viaţa) |
[nedefinit] | 154-155 |
Subiect | Monteverdi, Claudio (viaţa şi opera) |
[nedefinit] | 128-131 |
Subiect | Rege |
[nedefinit] | 128-131 |
Subiect | Şah (monarh) |
[nedefinit] | 112-115 |
Subiect | Padişah |
[nedefinit] | 196-199 |
Subiect | Suedia |
[nedefinit] | 200-203 |
Subiect | Om politic |
[nedefinit] | 200-203 |
Subiect | Marea Britanie |
[nedefinit] | 200-203 |
Subiect | Anglia |
[nedefinit] | 200-203 |
Subiect | Sec. XVII |
[nedefinit] | 166-167 |
Subiect | Fiziologie |
[nedefinit] | 132-135 |
Subiect | Istorie |
[nedefinit] | 132-135 |
Subiect | Sec. XVI |
[nedefinit] | 132-135 |
Subiect | Franţa |
[nedefinit] | 136-139 |
Subiect | Capetingi (dinastie de regi ai Franţei) |
[nedefinit] | 304-305 |
Subiect | Sec. XVIII |
[nedefinit] | 304-305 |
Subiect | Împărat |
[nedefinit] | 304-305 |
Subiect | Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană |
[nedefinit] | 304-305 |
Subiect | Ungaria |
[nedefinit] | 304-305 |
Subiect | Boemia (actuala Cehie) |
[nedefinit] | 304-305 |
Subiect | Ursachi, Mihai (viaţa) |
[nedefinit] | 10-11 |
Subiect | Castilia (Spania) |
[nedefinit] | 10-11 |
Subiect | Spania |
[nedefinit] | 10-11 |
Subiect | Sec. XV |
[nedefinit] | 232-233 |
Subiect | Sultan |
[nedefinit] | 232-233 |
Subiect | Maroc |
[nedefinit] | 96-99 |
Subiect | Ţar |
[nedefinit] | 96-99 |
Subiect | Rusia |
[nedefinit] | 216-219 |
Subiect | China |
[nedefinit] | 312-313 |
Subiect | Regină |
[nedefinit] | 20-21 |
Subiect | Maya (filosofie indiană) |
[nedefinit] | 188-191 |
Subiect | Prim-ministru |
[nedefinit] | 56-57 |
Subiect | Imperiul Aztec |
[nedefinit] | 68-69 |
Subiect | America de Sud |
[nedefinit] | 68-69 |
Subiect | Incaşi |
[nedefinit] | 168-171 |
Subiect | Cardinal |
[nedefinit] | 64-67 |
Subiect | Imperiul Otoman |
[nedefinit] | 146-149 |
Subiect | Shogun |
[nedefinit] | 146-149 |
Subiect | Japonia |
[nedefinit] | 182-183 |
Subiect | Papă |
[nedefinit] | 182-183 |
Subiect | Vatican |
[nedefinit] | 316-319 |
Subiect | SUA (Statele Unite ale Americii) |
[nedefinit] | 316-319 |
Subiect | Preşedinte |
[nedefinit] | 72-75 |
Subiect | Rege |
[nedefinit] | 72-75 |
Subiect | Franţa |
[nedefinit] | 72-75 |
Subiect | Istorie |
[nedefinit] | 72-75 |
Subiect | Sec. XVIII |
[nedefinit] | 262-265 |
Subiect | Rege |
[nedefinit] | 262-265 |
Subiect | Prusia |
[nedefinit] | 262-265 |
Subiect | Istorie |
[nedefinit] | 262-265 |
Subiect | Istorie |
[nedefinit] | 262-265 |
Subiect | Sec. XVIII |
[nedefinit] | 140-141 |
Subiect | Ţar |
[nedefinit] | 140-141 |
Subiect | Rusia |
[nedefinit] | 140-141 |
Subiect | Istorie |
[nedefinit] | 140-141 |
Subiect | Sec. XVI |
[nedefinit] | 140-141 |
Subiect | Sec. XVII |
[nedefinit] | 172-175 |
Subiect | Rege |
[nedefinit] | 172-175 |
Subiect | Suedia |
[nedefinit] | 172-175 |
Subiect | Istorie |
[nedefinit] | 172-175 |
Subiect | Sec. XVII |
[nedefinit] | 140-141 |
Subiect | Politică |
Ţara de publicare sau producţie | |
Ţara de publicare | Romania |
Limba resursei | |
Limba textului | rum |
Descriere fizică | |
Desemnarea specifica a mat. | 328p. |
Alte detalii fizice | il.color, h. |
Publicare, distribuţie | |
Loc publicare | Bucureşti |
Editura | RAO |
Data publicării | 2003 |
Serii | |
Titlul seriei | Enciclopedia RAO |
Notă generală | |
Textul notei | Indice |
Notă de rezumat/abstract | |
Abstract/Sumar | CUPRINS ISABELA Catolica 1492 Recucerirea Granadei Isabela de Castilia si Ferdinand de Aragon intră in oraş pe 6 ianuarie, marcând astfel sfârşitul prezenţei musulmane in Spania, ce data din anul 711- Tomas de TORQUEMADA 1492 Expulzarea evreilor din Spania Pe 31 martie, la îndemnul lui Torojuemada, Regii Catolici hotărăsc să-i izgonească din regat pe toţi evreii. Cristofor COLUMB 1492 Columb descoperă America Crezând că a atins ţărmul Indiilor, navigatorul genovez pătrunde, pe 11 octombrie, pe cursurile de apă din San Salvador, una din Insulele Bahamas. Papa ALEXANDRU al Vl-lea 1492 Alexandru al Vl-lea este ales papă Succedându-i lui Inocenţiu al VlII-lea, Rodrigo Borgia urcă în scaunul papal, dar pontificatul său avea să fie dominat de conflictele politice dintre statele italiene. MAXIMILIAN I 1493 Maximilian devine împărat Succedându-i tatălui său, Frederic al III-lea, Maximilian accede la tronul Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană, consolidând astfel puterea Habsburgilor. RAFAEL 1508 Rafael soseşte la Roma Papa luliu a! II-lea îi încredinţează decorarea camerelor din apartamentele sale de la Vatican. ERASM din Rotterdam 1511Elogiul nebuniei În această satiră la adresa falşilor savanţi, Erasm cedează în faţa singurei si veritabilei nebunii utile, cea a mesajului evanghelic. Niccolo MACHIAVELLI 1513 Redactarea Principelui Scriind această lucrare, publicată abia în 1532, Niccolo Machiavelli analizează modalităţile de cucerire şi păstrare a puterii, revoluţionând astfel gândirea politică. Albecht DÜRER 1514 Meloncolie Prin această gravură, Diirer realizează o alegorie a artistului, in care melancolia ia locul speranţei de atingere a perfecţiunii. BAYARD 1515 Bătălia de la Marignano În seara de după luptă, Bayard, care a contribuit substanţial la cucerirea victoriei, îl face cavaler pe regele Francisc I. LEONARDO da Vinci 1516 Plecarea în Franţa Ajuns la apogeul gloriei sale, Leonardo da Vinci onorează invitaţia regelui Francisc I şi se instalează la conacul Cloux, în apropiere de Amboise. Martin LUTHER 1517 Cele 95 de teze de la Wittenberg Pe data de 31 octombrie, Luther afişează pe uşa bisericii din Wittenberg cele 95 de teze ale sale, îndreptate în principal împotriva indulgenţelor. Era începutul Reformei. Fraţii BARBAROSSA 1518 Barcarossa se aliază cu otomanii După moartea fratelui său, Arudj, în bătălia de la Tlemcen, Chaired-din, noul „stăpân" al Algerului, se plasează sub protecţia sultanului otoman Selim I. CAROL QUINTUL p. 48 1519 Carol este ales împărat Sub numele de Carol Quintul va domni asupra celui mai vast imperiu de la cel al lui Carol cel Mare. Jakob al ll-lea FUGGER p. 54 1519 Finanţarea alegerii lui Carol Quintul Graţie împrumuturilor obţinute de la bancherii germani, Carol de Habsburg poate cumpăra voturile marilor electori, devenind astfel împărat. MONTEZUMA 1519 Montezuma îl primeşte pe Cortés la Tenochtitlan Considerându-i trimişi ai „şarpelui cu pene", împăratul aztec deschide porţile capitalei sate în faţa conchistadorilor spanioli. Hernán CORTÉS 1521 Cucerirea Tenochtitlanului După aproape cinci luni de asediu, oraşul este cucerit pe data de 13 august. Victoria lui Cortés marchează sfârşitul Imperiului Aztec. Thomas MÜNTZER 1525 Moartea lui Muntzer Pe 15 mai, trupele principelui de Hessa zdrobesc armata ţăranilor, condusă de Muntzer, acesta fiind executat în aceeaşi zi. SOLIMAN Magnificul 1526Ocuparea Budei După victoria de la Mohacs asupra tui Ludovic al II-lea Jagello, Soliman Magnificul ocupă Buda şi cucereşte Ungaria. Francisco PIZARROp.68 1532 Capturarea Marelui Inca Atahualpa Pe 16 noiembrie, Francisco Pizarro îl capturează, în urma unei trădări, pe Marele Inca şi cere o recompensă de 4 600 000 de ducaţi; un an mai târziu însă, îl execută. Jacques CARTIERp.70 1534 Cartier debarcă în Canada O dată cu această expediţie, francezii pătrund în Lumea Nouă. FRANCISC Ip.72 1534 Afacerea afişelor În noaptea de 17 spre 18 octombrie, pe uşa dormitorului lui Francisc I de la Amboise sunt lipite afişe critice la adresa cultului catolic. François RABELAIS.p.76 1534 Apare Gargantua La doi ani după Pantagruel, Rabelais publică, sub pseudonimul Alcofribas Nasier, un roman ce propovăduieşte morala umanistă şi se dovedeşte critic la adresa lumii ecleziastice. HENRIC al VlII-lea p.80 1534 Actul de supremaţie Promulgat în luna noiembrie, acest act îl proclamă pe Henric al VlII-lea „cap" al Bisericii Angliei şi prevede obligativitatea jurământului de fidelitate faţă de rege. MICHELANGELOp.84 1536 Michelangelo începe pictarea Judecăţii de Apoi Timp de cinci ani, Michelangelo realizează această frescă monumentală pe zidul posterior al Capelei Sixtine de la Vatican. Jean CALVIN 1536 Instituţia religiei creştine Publicată în latină, această lucrare în care Calvin pune bazele doctrinei sale va cunoaşte un succes uriaş graţie traducerii în limba franceză, în 1541. IGNAŢIU DE LOYOLAp.90 1540 Fondarea Ordinului iezuiţilor Prin bula Regimini Militantis Ecclesiae din 27 septembrie, papa Paul al III-lea aprobă statutul noului Ordin fondat de Ignaliu de Loyola. Nicolaus COPERNICp.94 1543 Apare De revolutionibus Publicată cu puţin timp înainte de moartea lui Copernic, lucrarea plasează Soarele în centrul Universului şi declanşează o revoluţie ştiinţifică de o uriaşă însemnătate. IVAN al IV-lea cel Groaznicp.96 1547 Ungerea lui Ivan cel Groaznic Renunţând la titlul de mare cneaz, Ivan al IV-lea se proclamă ţar, ceea ce înseamnă „nou! Cezar", fiind uns de mitropolitul Moscovei, capul Bisericii Ortodoxe Ruse. NOSTRADAMUSp.100 1555Editarea Centuriilor Acest text profetic, scris într-un limbaj ermetic, îi asigură autorului gloria instantanee şi o determină pe Caterina de Medici să-l invite alături de ea, la Curte. FILIP al ll-lea al Spanieip.102 1556Filip al ll-lea devine regele Spaniei După abdicarea lui Carol Quintul, Filip, fiul său, îi succede la tronul Spaniei. Noul rege devine în scurt timp un zelos susţinător al Contrareformei catolice. ELISABETA Ip.106 1555 încoronarea Elisabetei I La moartea surorii sale Maria Tudor, Elisabeta îşi impune drepturile asupra coroanei Angliei şi este unsă regină pe data de 17 noiembrie. John KNOX p.110 1560 Este redactată Mărturisirea de credinţă scoţiană Prin intermediul acestui text, John Knox a contribuit din plin la instituirea presbiterianismului în ţara sa. AKBAR Marele Mogul p.112 1561 Akbar exercită singur puterea Akbar îl îndepărtează pe preceptorul său, Bairam han, care ţinuse până atunci frâiele puterii. TEREZA DE ÁVILAp.I 16 1562 Reforma Ordinului Carmelit Tereza fondează schitul Sfântul Iosif din Ávila şi impune un ascetism riguros. CATERINA de Medicip.I20 1572 Masacrul din noaptea Sfântului Bartolomeu Acest tragic episod marchează eşecul politicii de toleranţă duse de Caterina de Medici, pe care duşmanii au acuzat-o că ar fi fost iniţiatoarea măcelului. IOAN al Crucii 1577 Redactarea Imnului spiritual In închisoarea din Toledo, Sfântul Ioan al Crucii scrie Imn spiritual, mărturie a intensei sale experienţe mistice, în care poezia se îmbină cu religia. Michel Eyquem de MONTAIGNE 1500 Primele două cărţi ale Eseurilor Punându-şi raţiunea „la încercare" asupra celor mai diverse subiecte, Montaigne descoperă neputinţa omului de a afla adevărul şi dreptatea.» ABBAS I cel Mare 1587 Abbas este proclamat şah După abdicarea tatălui său, Muhammad, Abbas este numit şah de emirii turci din Khorasan. HENRIC al III-lea 1589 Asasinarea lui Henric al III-lea Pe data de 1 august, călugărul dominican Jacques Clement îl înjunghie mortal pe regele Franţei. A doua zi înainte de a-şi da ultima suflare Henric a! III-lea îl desemnează ca succesor pe Henric de Navarra. HENRIC al IV-lea 1593 Abjurarea lui Henric al IV-lea Pe 25 iulie, în bazilica de la Saint-Denis abjură solemn credinţa protestantă şi intră în sânul Bisericii Catolice. De acum înainte nimic nu mai împiedică încoronarea sa. BORIS GODUNOV 1598 Boris Godunov este încoronat tar Cei cinci sute de reprezentanţi ai Adunării stărilor îl aleg ţar pe data de 17 februarie. William SHAKESPEARE 1598 Zadarnicele chinuri ale dragostei Această comedie este prima piesă publicată sub numele Shakespeare. IEYASU TOKUGAWA 1600 Bătălia de la Sekigahara Victoria lui Ieyasu Tokugavra asupra celorlalţi şefi militari japonezi marchează sfârşitul războaielor feudale în Japonia. Miguel de CERVANTES 1605 Apare romanul Don Quijote Dedicat ducelui de Bejar, acesta se bucură de un succes imdiat Claudio MONTEVERDI 1607 Monteverdi compune Orfeo Considerată ca fiind prima operă, Orfeo marchează un moment de răscruce în istoria muzicii occidentale. RUDOLF al ll-lea 1609 Scrisoarea de maiestate Rudolf al II-lea acordă protestanţilor din Boemia şi Silezia libertatea de cult şi de conştiinţă. LUDOVIC al Xlll-lea 1617 Asasinarea lui Concini Pe 24 aprilie, tânărul Ludovic al Xlll-lea ordonă asasinarea favoritului Mariei de Medici, cel care conducea pe atunci afacerile statului. La şaisprezece ani, regele îşi guvern regatul Francis BACON 1620 Novum organum Propunând noi principii logice, lucrarea lui Bacon oferă un sistem de clasificare a ştiinţelor si o metodă car aveau să influenţeze profund gândirea filozofică a secolului l XVIII-lea. RUBENS 1622 Istoria Mariei de Medici Alcătuită din douăzeci si una de alegorii şi comandată lui Rubens de Maria de Medici pentru a decora o galerie din Palatul Luxemburg. William HARVEY 1628 Teoria circulaţiei sanguine Harvey stabileşte o nouă schemă a circulaţiei sângelui, în care inima îndeplineşte rolul unei pompe de aspiraţie şi de presiune. RICHELIEU 1630 Ziua Păcăliţilor Pe data de 10 noiembrie, în vreme ce partizanii Mariei de Medici credeau că au obtinut îndepărtarea cardinalului, Ludovic al Xlll-lea îl confirmă pe Richeliu ministru principal. GUSTAV-ADOLFp.172 1632 Bătălia de la Liitzen Pe 16 noiembrie, suedezii înfrâng trupele lui Wallenstein în apropiere de Leipzig, însă Gustav-Adolf îşi găseşte moartea în cursul luptei, în fruntea cavaleriei sale. GALILEIp.I76 1633 Procesul lui Galilei Compărând în faţa tribunalului Inchiziţiei, ameninţat cu tortura, savantul este constrâns să-şi abjure teoriile astronomice. Albrecht von WALLENSTEINp.180 1634 Asasinarea lui Wallenstein Demis de Ferdinand al II-lea de la comanda trupelor pentru complot cu duşmanul, Wallenstein este ucis de doi colonei din ordinul împăratului. URBAN al Vlll-leap.182 1635 Bernini realizează baldachinul din Bazilica Sf. Petru Începută în 1624 la cererea papei Urban al VIII-lea, această capodoperă a artei baroce va fi finalizată unsprezece ani mai târziu. Rene DESCARTESp.184 1637 Apare Discurs asupra metodei Publicând la Leyda, în franceză, Discurs asupra metodei pentru buna dirijare a raţiunii şi căutarea adevărului în ştiinţe, Descartes pune bazele unui nou mod de a gândi. Jules MAZARINp.I88 1642 Mazarin devine ministru principal Pe data de 5 decembrie, Ludovic al XllI-lea îl numeşte pe vechiul colaborator al lui Richelieu în fruntea Consiliului regal. De acum, Mazarin este cel care conduce destinele Franţei. REMBRANDTp.I92 1642 Rondul de noapte Una dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Rembrandt, Rondul de noapte este remarcabil prin bogăţia compoziţiei se efectele sale luminoase. OLIVARESp.194 1643 Dizgraţia lui Olivares Cedând în faţa presiunilor aristocraţiei şi a provinciilor care cer îndepărtarea favoritului, Filip al IV-lea îl demite pe Olivares. CHRISTINA de Suedia p.196 1650 Christina, „rege“ al Suediei Începând să guverneze singură în 1644, Christina este încoronată „rege" pentru a-şi impune autoritatea în regat. Oliver CROMWELLp.200 1653 Cromwell devine „Lord Protector“ Beneficiind de puteri depline acordate de „Parlamentul Sfinţilor", Cromwell impune în Anglia, până la moartea sa, o veritabilă dictatură religioasă. VELAZQUEZp.204 1656 Las Meninas Lucrarea lui Velazquez redă o scenă din viaţa familiei regale prin intermediul unui joc complex al perspectivelor şi al privirilor. COMENIUSp.206 1657 Apare Opera didactica Prin publicarea operelor sale complete, Comenius pune bazele unei ştiinţe noi, pedagogia. LUDOVIC al XlV-leap.210 1661 Începutul domniei personale a lui Ludovic al XlV-lea Pe data de 10 martie, tânărul suveran reuneşte Consiliul şi face publică intenţia de a guverna singur, asumându-şi astfel întreaga autoritate monarhică. KANG-HSI 1662 Kang-hsi urcă pe tronul Chinei MOLIERE 1664 Tartuffe Jean-Baptiste COLBERT 1665 Colbert este numit controlor general al Finnţelor Jean de la FONTAINE 1668 Prima culegere de Fabule Baruch SPINOZAp.230 1670 Este publicat Tratatul teologico-politic In această lucrare violent criticată, Spinoza fundamentează elementele criticii Bibliei. MOULAY ISMAILp.232 1672 încoronarea lui Moulay Ismail Odată ajuns pe tron, noul sultan îşi va consolida domnia şi va transforma ţara într-o importantă putere în bazinul occidental al Mediteranei. Antonie VAN LEEUWENHOEKp.234 1676 Scrisoarea despre animalculi În scrisorile sale, Van Leeuwenhoek îşi relatează numeroasele descoperiri în domeniul fiinţelor microscopice. Isaac NEWTONp.236 1687 Publicarea Principiilor în cadrul lucrării, Newton prezintă principiile mecanicii, pe baza cărora se va dezvolta ulterior această ştiinţă. John LOCKEp.240 1690 Eseu asupra intelectului omenesc În această lucrare, filozoful englez John Locke analizează originea şi limitele cunoaşterii, punând bazele empirismului modern. Sébastien Le Prestre de VAUBANp.242 1707 Apare Proiect al unei dijme regale Publicată clandestin, această lucrare propunea ca impozitele să fie percepute în funcţie de avere, nu pe criterii de rang şi privilegii. Administraţia regală a retras-o imediat de pe piaţă. PETRU cel Marep. 246 1709 Victoria de la Poltava Pe data de 4 iunie, Petru cel Mare înfrânge armata suedeză, care pierde în luptă 7 000 de soldaţi. Acest succes a consacrat triumful Rusiei, care devine astfel o mare putere europeană. Gottfried Wilhelm LEIBNIZp. 250 1714 Este publicată Monadologia În această lucrare publicată în franceză, Leibniz prezintă un sistem metafizic global, pe baza ideilor lui Descartes. John LAWp.252 1718 Banca lui Law devine bancă de stat în decembrie, banca administrată de John Law devine Bancă Regală. „Sistemul" lui Law se află la apogeu, pentru a ajunge în scurt timp la bancrută. Johann Sébastian BACHp.256 1723 Bach este numit cantor la Leipzig Bach primeşte acest post de ta Şcoala Sfântul Toma în locul compozitorului Georg Philipp Telemann, care se prezentase iniţial Cari von LINNÉp.260 1735 Apare Systema naturae Linné publică ta Leyda lucrarea sa Sistemul naturii sau cele trei regnuri aranjate pe clase, ordine şi genuri, care fundamentează ştiinţele naturale moderne. FREDERIC al ll-lea de Prusiap.262 1740 Frédéric al ll-lea devine regele Prusiei La moartea tatălui său, Frederic-Wilhelm I, Frédéric al II-lea preia tronul pe data de 3i mai şi declanşează imediat o politică de cuceriri, invadând Silezia. LUDOVIC al XV-leap.266 1748 Tratatul de la Aix-la-Chapelle Marcând sfârşitul războiului de succesiune la tronul Austriei, tratatul a constituit, pentru populaţia Franţei, o înfrângere a regelui, transformându-l din „preaiubitul" în „detestatul" Ludovic al XV-lea. MARIA-TEREZAp.270 1748 Tratatul de la Aix-la-Chapelle Pe 18 octombrie este semnat tratatul de pace care pune capăt războiului de succesiune !a tronul Austriei şi permite Mariei-Tereza să-şi consolideze poziţia, în ciuda pierderii Sileziei. MONTESQUIEUp.274 1748 Apare Spiritul legilor în această lucrare, Montesquieu analizează raporturile dintre legi şi ceea ce le determină: religia, clima, solul, moravurile etc. Denis DIDEROTp.276 1751 Primul volum al Enciclopediei Adresat unui număr de peste două mii de subscriptori, acest prim volum marchează începutul „aventurii" Enciclopediei, căreia Diderot îi va consacra douăzeci de ani din viaţă. Benjamin FRANKLINp.280 1754 Planul uniunii coloniilor La Convenţia de la Albany, Benjamin Franklin propune reluarea alianţei cu irochezii şi constituirea unui front comun împotriva francezilor. Acest plan marchează debutul unificării coloniilor americane. VOLTAIREp.282 1759 Candide Ironizând optimismul filozofiei lui Leibniz şi pesimismul creştin, această povestire filozofică a lui Voltaire înregistrează un succes răsunător. Jean-Jacques ROUSSEAUp.286 1762 Contractul social Rousseau descrie în această lucrare pactul dintre indivizi şi societatea din care aceştia fac pane, fundamentul structurii politice. ECATERINA a ll-a a Rusieip.290 1762 Ecaterina este proclamată ţarină între 28 şi 30 iunie, Ecaterina conduce o lovitură de stat împotriva soţului ei, asasinat la câteva zile după aceea. James COOK 1769 Explorarea Noii Zeelande Plecat din Plymouth pe 25 august 1768, după ce dublează Capul Horn şi face o escală în Tahiti, Cook navighează în largul coastelor Noii Zeelande, descoperind strâmtoarea care îi poartă astăzi numele. LUDOVIC al XVI-lea 1774 încoronarea lui Ludovic al XVI-lea La moartea lui Ludovic al XV-lea, pe data de 10 mai, îi succede la tron nepotul său, care îşi arată imediat intenţia de a reforma monarhia. Anne Robert Jacques TURGOT 1776 Dizgraţierea lui Turgot Pe 12 mai, ca urmare a ostilităţii Parlamentului, controlorul Finanţelor este nevoit să demisioneze, punând astfel capăt încercării de reformare a monarhiei franceze. Adam SMITH 1776 Avuţia naţiunilor, cercetare asupra naturii şi cauzelor ei în această lucrare, Aidam Smith pune bazele economiei politice ca ştiinţă a avuţiei. IOSIF al ll-lea 1780 losif al ll-lea domneşte singur La moartea mamei sale, Maria-Tereza, împăratul are posibilitatea de a aplica un vast program de reforme. Immanuel KANT 1781 Critica raţiunii pure În această lucrare, Kant readuce în discuţie metafizica tradiţională şi elaborează una dintre operele majore ale filozofiei occidentale. Wolfgang Amadeus MOZART 1782 Răpirea din serai Compusă de Mozart la vârsta de douăzeci şi şase de ani, prima operă comică germană a cunoscut un succes fulgerător. MARIA ANTOANETA 1785 „Afacerea colierului“ Descumpănită de scandalul iscat, Maria Antoaneta ordonă arestarea cardinalului de Rohan. Procesul şi achitarea acestuia compromit definitiv imaginea reginei în ochii francezilor. Antoine LAVOISIER 1787 Crearea unei nomenclaturi chimice împreună cu Louis-Bernard Guyton de Mon’eau, Lavoisier creează o nomenclatură raţională, bazată pe noţiunea modernă de element chimic, ce va fi rapid adoptată de întreaga Europă. George WASHINGTON 1789 Washington este ales primul preşedinte al Statelor Unite Erou al războiului pentru independenţă, patriot desăvârşit, Washington accede la cea mai înaltă funcţie în stat, inaugurând astfel noua instituţie americană. MIRABEAU 1789 Reunirea Statelor Generale la Versailles Ales deputat de Aix-en-Provence al stării a treia, Mirabeau se afirmă în scurt timp ca un orator de excepţie şi ca una dintre marile personalităţi ale revoluţiei. INDICE GENERAL |
Barcode/Nr. Inventar | Număr/Ediție | Localizare | Regim resursa | Disponibil | Cota | |
---|---|---|---|---|---|---|
1. | 595102 / 595102 | AV | Împrumut | Da | 008 | |
2. | 589032 / 589032 | AV | Împrumut | Da | 008 | |
3. | 581161 / 581161 | AV | Împrumut | Da | 008 | |
4. | 447207 / 447207 | A | Consultare în bibliotecă | Da | 008 | |
5. | 438301 / 438301 | F2 | Împrumut | Da | 008 | |
6. | 438300 / 438300 | F1 | Împrumut | Da | 008 | |
7. | 418183 / 418183 | C | Împrumut | Da | 008 | |
8. | 415452 / 415452 | L | Împrumut | Da | 008 |
Gestiune | Regim imprumut | Ex. | Acțiune |
---|---|---|---|
A | Consultare în bibliotecă | 1 |
|
AV | Împrumut | 3 |
|
C | Împrumut | 1 |
|
F1 | Împrumut | 1 |
|
F2 | Împrumut | 1 |
|
L | Împrumut | 1 |
|