299 __ $aPreliminarii la războiul din răsărit
975 __ $a94 $a(100) $a"1939/1941" $a341.24 $a(47:430)
200 __ $aPreliminarii la războiul din răsărit $fGrigore Gafencu $bCarte tipărită
700 __ $aGAFENCU, GRIGORE
010 __ $a9734900587
035 __ $a94(100)/G12
035 __ $aC.II.42927
675 __ $a94(100)"1939/1941"
675 __ $a341.24(47:430)"1939/1941"
686 __ $a929/94
606 __ $aAl Doilea Război Mondial (1939-1945)
606 __ $aIstorie
606 __ $aAlianţă politică (istorie)
606 __ $aRusia - România (geopolitică şi istorie)
606 __ $aGermania hitleristă - Rusia
101 __ $arum
102 __ $aRomania
210 __ $aBucurești $cGlobus $d1996
215 __ $a351 p.
300 __ $aAnexe
330 __ $aCUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE PARTEA I STUDIU ASUPRA EVENIMENTELOR POLITICE ŞI DIPLOMATICE CARE AU PRECEDAT RĂZBOIUL DINTRE AL III-LEA REICH ŞI U.R.S.S. (21 august 1939-22 iunie 1941) INTRODUCERE 19 CAPITOLUL I ACORDUL DE LA MOSCOVA (21 august 1939) 31 Cauzele apropierii germano-sovietice; Răsunetul şi motivarea Acordului; Evoluţia statului sovietic, întărirea disciplinei militare, trezirea sentimentului naţional; Analogii şi deosebiri între regimul naţional- socialist şi regimul sovietic; Hitler şi Molotov proclamă tăria Acordului CAPITOLUL II PRIMA FISURĂ ÎN ACORDUL DE LA MOSCOVA: GARANŢIILE DATE DE AXĂ ROMÂNIEI. 45 Pretenţiile germane şi sovietice în Balcani; Ţările balcanice în faţa unei duble ameninţări: Schimbarea politicii Sovietelor faţă de Balcani; Atitudinea guvernului de la Moscova în timpul Arbitrajului de la Viena; Semnificaţia garanţiilor date României: surpriză şi nemulţumire la Moscova; Pentru a evita noi „neînţelegeri", sovieticii îşi precizează politica; Dl. von Schulenburg se duce la Berlin pentru a se pune de acord cu guvernul său (23 septembrie 1940) CAPITOLUL III A DOUA FISURĂ ÎN ACORDUL DE LA MOSCOVA: LUPTA PENTRU GURILE DUNĂRII 63 1.Dl. Vişinski ridică problema Dunării (11 septembrie 1940); Nou demers sovietic; Dl. Molotov remite o notă ambasadorului Germaniei (14 septembrie): U.R.S.S. îşi evidenţiază drepturile de stat riveran şi pretinde suprimarea Comisiei Europene a Dunării; Originea, dezvol¬tarea şi importanţa politică a Comisiei Europene a Dunării; Reichul examinează propunerile sovietice 2.Semnificaţia pentru România a regimului internaţional stabilit la Dunărea de Jos; Germania urmăreşte posibilitatea unei tranzacţii; U.R.S.S. profită pentru a-şi extinde pretenţiile: pe calea faptelor îşi asigură stăpânirea asupra braţului Chilia 3.Acord germano-sovietic pentru a stabili un regim provizoriu la gurile Dunării: Conferinţa de Ia Bucureşti se întruneşte la 28 octombrie 1940; U.R.S.S. îşi dezvăluie jocul, exigenţele sale demonstrează o o- poziţie ireductibilă între interesele sovietice şi germane: Anglia pro¬testează împotriva suprimării Comisiei Europene a Dunării şi „îşi rezervă drepturile"; Conferinţa de la Bucureşti oferă ocazia unor dez¬bateri furtunoase şi nu ajunge la nici un acord - pe 21 decembrie 1940. se amână sine die CAPITOLUL IV A TREIA FISURĂ ÎN ACORDUL DE LA MOSCOVA: PACTUL TRIPARTIT 83 Semnarea Pactului dintre puterile Axei şi Japonia produce cea mai vie nelinişte la Moscova (23 septembrie 1940); Germania se străduieşte să dea asigurări U.R.S.S.-ului - explicaţiile sale nu pot spulbera supărarea sovieticilor; Pactul Tripartit depăşeşte şi aruncă în umbră Acordul de la Mocova: Motivele pentru care „împărţirea lumii" se face în afara U.R.S.S.: Guvernul sovietic prevede extinderea războiului mondial şi îşi reafirmă neutralitatea şi independenţa: Negocieri economice între U.R.S.S. şi Japonia CAPITOLUL V VIZITA DOMNULUI MOLOTOV LA BERLIN 95 1.Întoarcerea domnului von Schulenburg la Moscova (15 octombrie 1940) şi efortul său de conciliere; Reichul pregăteşte o expediţie spre sud-est care necesită o nouă explicaţie cu U.R.S.S.: Parada militară de la 7 noiembrie şi discursul mareşalului Timoşenko; Domnul Molotov este invitat la Berlin 2.Plecarea domnului Molotov la Berlin (10 noiembrie); Presa germană exaltă scopul şi semnificaţia acestei călătorii: Comentariile cercurilor diplomatice germane 3.întoarcerea domnului Molotov; Primele ecouri de la Berlin: satisfacţia aparentă a cercurilor conducătoare germane; Opt luni mai târziu (la 22 iunie 1941) Hitler denunţă ..cauzele reale" ale eşecului total al acestei întrevederi; Problema de nesoluţionat a Strâmtorilor 4.Reluarea şi încheierea negocierilor economice dintre U.R.S.S. şi Reich - Acordul se semnează la 20 ianuarie 1941: Rezultatele întrevederii de la Berlin le amintesc pe cele de la Erfurt; Walkiriile la „Balşoi Teatr" CAPITOLUL VI PĂTRUNDEREA GERMANĂ ÎN BALCANI. RĂZBOIUL COMUNICATELOR 119 1.Apogeul puterii lui Hitler - Ţările Balcanice şi „Noua Ordine" 2.Ceremoniile de la castelul Belvedere: adeziunile Ungariei. României şi Slovaciei la Pactul Tripartit (20, 23 şi 25 noiembrie 1940) - Comunicatul Agenţiei Tass - Problema Bulgariei; Moscova dă un avertisment guvernului de la Sofia (12 ianuarie 1941) - Schimb de declaraţii paşnice între Bulgaria şi Turcia (17 februarie 1941) - Apropiere germano- turcă şi supărarea sovieticilor - Sir Stafford Cripps prevede un război apropiat între Reich şi U.R.S.S. - Bulgaria aderă la Pactul Tripartit şi Wehrmachtui intră în Bulgaria (2 martie 1941); Profundă nemulţumire la Moscova (comunicatul din 4 martie) 3.U.R.S.S. încurajează rezistenţa Turciei şi a Iugoslaviei - Schimb de declaraţii amicale între U.R.S.S. şi Turcia (25 martie 1941) - U.R.S.S. şi Iugoslavia; Politica prinţului Pavel şi adeziunea Iugoslaviei la Pactul Tripartit (martie 1941) - Schimbare de regim la Belgrad - Pactul de prietenie şi neagresiune dintre U.R.S.S. şi Iugoslavia (6 aprilie) şi răsunetul său în Rusia CAPITOLUL VII CĂLĂTORIA DOMNULUI MATSUOKA: PACTUL DINTRE U.R.S.S. ŞI JAPONIA 149 După prăbuşirea Iugoslaviei, U.R.S.S. caută o apropiere de Axă; Japonia, la rândul său, caută un acord cu U.R.S.S.; Politica asiatică a Sovietelor - Negocierile domnului Matsuoka de la Moscova - încheierea pactului de neutralitate între U.R.S.S. şi Japonia (13 aprilie 1941) - Domnul Stalin îl conduce la gară pe domnul Matsouka - Răsunetul şi semnificaţia noului pact; U.R.S.S. îşi afirmă neutralitatea, independenţa şi întreaga libertate de acţiune; Data fatidică de 13 aprilie 1941 CAPITOLUL VIII HITLER TRAGE CONCLUZIILE; ARGUMENTE PRO ŞI CONTRA RĂZBOIULUI DIN EST 159 1.Fiihrerul constată rezultatele negative ale Acordului de la Moscova; Raţiuni în favoarea războiului; lupta purtată fără îndurare împotriva Angliei pretinde încorporarea Rusiei în „Noua Ordine"; Reichul poate găsi în Est produsele şi spaţiul de care are nevoie pentru a rezista până la victorie: Pregătirile militare ale U.R.S.S. sunt un pericol din ce în ce mai ameninţător 2.Doi ambasadori recalcitranţi: obiecţiile lui Caulaincourt şi cele ale contelui von Schulenburg; Raţiuni de ordin politic, economic şi social care pledează împotriva războiului: Partida războiului pare să învingă; Despre „geniu" şi despre fatalitate CAPITOLUL IX VEGHEA ARMELOR 185 1. Parada de la 1 mai. Dl. von Schulenburg este îngrijorat; Domnul Stalin devine preşedinte al Consiliului Comisarilor Poporului (7 mai 1941); Expulzarea misiunilor diplomatice din ţările ocupate de Germania (9 mai); Politica de conciliere a lui Stalin şi limitele sale; Decepţiile lui Sir Stafford Cripps; Importanţa succeselor germane în Creta şi Irak 2. Când a hotărât Hitler războiul împotriva U.R.S.S.-ului? Importanţa succeselor englezeşti în Siria; Aventura lui Rudolf Hess; Tensiunea dintre U.R.S.S. şi Reich se accentuează; Comunicatul sovietic de la 13 iunie; Tăcerea Reichului; Deznodământul: noaptea de 21/22 iunie 1941 PARTEA A II-A DRAMA ŢĂRILOR SITUATE ÎNTRE U.R.S.S. ŞI AL III-LEA REICH CAPITOLUL X ROMÂNIA ŞI ECHILIBRUL DIN EST 213 „Cruciada antibolşevică"; Istoricul relaţiilor ruso-române: Tratatul de la Paris (1856), Tratatul de la Berlin (1878) şi Tratatul de la Versailles; România în faţa celui de al Ill-lea Reich. Mişcarea Garda de Fier; Ruptura dintre Reich şi U.R.S.S. antrenase Italia, România, Ungaria, Slovacia şi Finlanda în războiul antisovietic; Danemarca fusese obligată să-şi recheme ministrul de la Moscova; După zece zile de ezitare şi guvernul de la Vichy a hotărât să-şi recheme ambasadorul CAPITOLUL XI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI 230 Sfârşitul tensiunii germano-române: acordul economic din 23 martie 1939; Garanţiile anglo-franceze (13 aprilie 1939); Relaţiile cu U.R.S.S. şi vizita d-lui Potemkin (8 mai 1939); Speranţele plasate în înţelegerea Balcanică CAPITOLUL XII ACORDUL DE LA MOSCOVA ŞI PROBLEMA ORIENTALĂ 247 Analogia dintre Acordul de la Moscova şi prima împărţire a Poloniei - învierea problemei orientale; U.R.S.S. îşi modifică politica dunăreană şi balcanică; România se simte ameninţată - noua atitudine a diploma¬ţiei germane; Călătoria d-lui Saragioglu la Moscova (octombrie 1939) CAPITOLUL XIII AGONIA NEUTRALITĂŢII ROMÂNEŞTI 273 Carenţele garanţiei englezeşti; Ultimele eforturi româneşti pentru a salva echilibrul din Est: atitudinea Italiei şi a Turciei; Şedinţa Consiliului de Coroană din 19 aprilie 1939; Prăbuşirea frontului din Flandra: A doua şedinţă a Consiliului de Coroană din 29 mai 1940: România abandonează neutralitatea CAPITOLUL XIV ROMÂNIA ŞI U.R.S.S 288 Ultimatumul din 26 iunie 1940; Misiunea mea la Moscova; Explicaţia avută cu domnul Molotov CONCLUZII 314 ANEXA 1 ANEXA 2 ANEXA 3