299 __ $aStarea subiectivă de bine : consolidarea ei prin acţiuni psihologice
975 __ $a159.942 $a159.923.2 $a613.86
200 __ $aStarea subiectivă de bine $bCarte tipărită $econsolidarea ei prin acţiuni psihologice $fDaniela Muntele Hendreş $gprefaţă de Adrian Neculau
700 __ $aMUNTELE HENDREȘ, DANIELA
702 __ $4prefaţator $aNeculau, Adrian
010 __ $a9789737033468
035 __ $a159.9/M95
035 __ $aC.II.42095
675 __ $a159.942
675 __ $a159.923.2
675 __ $a613.86
686 __ $a1
606 __ $aPsihologie
606 __ $aStare de bine (psihologie)
606 __ $aSănătate mintală
606 __ $aAutocunoaştere (psihologie)
606 __ $aPsihoterapie
606 __ $aPsihologie experimentală
101 __ $arum
102 __ $aRomania
210 __ $aIași $cEditura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” $d2009
215 __ $a396 p. $cfig., tab.
225 __ $aPsihologie socială aplicată
300 __ $aBibliogr. p. 375-394
330 __ $aCuprins Prefaţă 11 Cuvânt înainte sau argument 17 Partea I Capitolul 1. Perspectiva contemporană asupra sănătăţii mentale ca stare completă 1.1.Sănătatea mentală - de la lipsa simptomelor psihopatologice la starea subiectivă de bine 29 1.1.1.Sănătatea în general şi locul comun al definiţiilor ei29 1.1.2.Sănătatea mentală - o relaţie optimă a individului cu mediul exterior şi cu el însuşi 30 1.1.3.Sănătatea mentală în două ipostaze: completă şi incompletă 32 1.2.Redirecţionarca cercetării psihologice actuale: de la disfuncţii la optimul psihologic 38 1.2.1.Unele explicaţii din domeniul emoţiilor, pentru preocuparea excesivă a psihologiei cu aspectele disfuncţionale 38 1.2.2.Reechilibrarea operată de psihologia pozitivă 44 1.3.Cadrai teoretic al definirii şi analizei stării psihologice de bine 49 1.3.1.Despre ce este şi cum se măsoară starea de bine 49 1.3.2.Starea de bine - preocupări ştiinţifice mai vechi şi perspective recent conturate 57 Capitolul 2. Factori favorizanţi ai stării psihologice de bine 2.1.Variabile sociodemografice 80 2.1.1.Vârsta 80 2.1.2.Genul 82 2.1.3.Resursele financiare 83 2.1.4.Clasele sociale 85 2.1.5.Educaţia 85 2.1.6.Cultura 86 2.2.Variabile intrapersonale (I) 87 2.2.1.Extraversiunea 87 2.2.2.Neuroticismul 89 2.2.3.Stima de sine 89 2.2.4.Locul controlului 91 2.3.Variabile intrapersonale (11) 92 2.3.1.Optimismul 92 2.3.2.Faptul de a avea, a urmări şi îndeplini scopuri în viaţă 95 2.3.3.Comparaţia socială 96 2.2.4.Reglarea emoţională prin reevaluarea cognitivă 97 2.3.5.Eficienţa personală 112 2.4.Variabile interpersonale. Suportul social 123 2.5.Exerciţiul fizic 130 Capitolul 3. Unele perspective pentru schimbarea psihologică în favoarea stării de bine 3.1.Faţete ale relaţiei dintre autocunoaştere şi starea de bine137 3.1.1.Învăţarea despre sine, rezultat comun al unor activităţi planificate, cu obiective diferite 142 3.1.2.Conştientizarea de sine şi relaţia ei cu starea de bine151 3.1.3.Caracterul favorabil al cogniţiilor cu privire la propriile capacităţi 155 3.1.4.Acurateţea cogniţiilor despre sine şi starea dc bine157 3.2.Modalităţi de studiere şi dc intervenţie asupra acţiunilor favorabile stării de bine psihologice 161 3.2.1.Modele teoretice pentru studiul comportamentelor care influenţează sănătatea 171 3.2.2.Intervenţia psihologică prin informare 178 3.2.3.Intervenţie psihologică prin planificarea schimbării180 Partea a Il-a Capitolul 4. Verificarea proprietăţilor psihometricc ale Chestionarului Oxford pentru starea subiectivă de bine şi ale Scalei pentru satisfacţia faţă de viaţă (Studiul 1) 4.1.Obiectiv 201 4.2.Participanţi 202 4.3.Materiale utilizate 202 4.4.Culegerea datelor şi planul studiului 208 4.5.Rezultate 208 4.5.1.Proprietăţi psihometricc ale Chestionarului Oxford pentru starea subiectivă debine (OHQ) 208 4.5.2.Proprietăţi psihometrice ale Scalei pentru satisfacţia faţă de viaţă (SWLS) 216 4.6.Concluzii 221 Capitolul 5. Observarea longitudinală a duratei exerciţiului fizic şi utilitatea a două tipuri dc intervenţii (Studiul 2) 5.1. Obiective şi ipoteze 226 5.2. Participanţi 227 5.3.Materiale utilizate 230 5.4.Culegerea datelor şi planul studiului 236 5.5.Rezultate 243 5.6.Concluzii 268 Capitolul 6. Observarea longitudinală a utilizării reglării emoţionale prin reevaluare cognitivă şi utilitatea a două tipuri de intervenţii (Studiul 3) 6.1.Obiective şi ipoteze 277 6.2.Participanţi 278 6.3.Materiale utilizate 282 6.4.Culegerea datelor şi planulstudiului 288 6.5.Rezultate 291 6.6.Concluzii 330 Capitolul 7. O influenţă a psihoeducaţiei asupra predictibilităţii stării de bine (Studiul 4) 7.1.Obiectiv şi ipoteză 334 7.2.Participanţi 335 7.3.Materiale utilizate 335 7.4.Culegerea datelor şi planulstudiului 336 7.5.Rezultate 337 7.6.Concluzii 342 Capitolul 8. Amintirea unei experienţe-resursă şi cine beneficiază mai mult de ea (Studiul 5) 8.1.Obiectiv şi ipoteză 347 8.2.Participanţi 348 8.3.Materiale utilizate 348 8.4.Culegerea datelor şi planul studiului 350 8.5.Rezultate 351 8.6.Concluzii 357 Capitolul 9. Discuţii finale Bibliografie 375