| Titlu | |
| Titlu | Uneltele muzicologiei : (epistemologica) |
| Indici CZU | |
| Indice de bază CZU | 78.01 |
| [nedefinit] | 1 |
| Titlu / Menţiuni de responsabilitate | |
| Titlu | Uneltele muzicologiei |
| Desemnarea gen. a materialului | Carte tipărită |
| Alte informaţii la titlu | (epistemologica) |
| Prima menţ. de resp. | Oleg Garaz |
| Nume de persoană / resp. intelectuală primară | |
| Autor principal | GARAZ, OLEG |
| ISBN | |
| Număr ISBN | 9786064907165 |
| Alt sistem de control al numerelor | |
| Cotă | 78(100)/G19 |
| Număr (indice) CZU | |
| Număr (indice) CZU | 78.01 |
| Alte clasificări | |
| Alte clasificări - Numărul clasei | 78/79 |
| Vedetă de subiect ca subiect | |
| Subiect | Muzică (teorie muzicală) |
| Muzicologie | |
| Limba resursei | |
| Limba textului | rum |
| Ţara de publicare sau producţie | |
| Ţara de publicare | Romania |
| Publicare, distribuţie | |
| Loc publicare | Bucureşti |
| Editura | Eikon |
| Data publicării | 2022 |
| Descriere fizică | |
| Desemnarea specifica a mat. | 363 p. |
| Serii | |
| Titlul seriei | Universitas. Muzicologie |
| Notă generală | |
| Textul notei | Bibliogr. la sfârșit de capitol |
| Notă de rezumat/abstract | |
| Abstract/Sumar | CUPRINS HĂRŢILE, LABIRINTURILE ŞI GRĂDINILE MUZICOLOGIEIII Hărţile - imagini şi simulacre ale teritoriului13 Labirintul — calea, parcurgerea, sacrificiul şi transformarea 15 Grădina si avatarurile locului uitat sau ascuns, pierdut şi redobândit17 Hărţile muzicii - imagini textuale ale unor ontologii sonore: critica muzicală21 [„parafraze” ale muzicii în literatură]24 [muzica drept subiect literar]27 [literatura istorică despre muzică]30 [muzica şi genul epistolar-istoric]34 [muzica şi arta conversaţiei]36 [muzica şi noua ordine muzicologică]38 Muzicologia ca act de modelare conceptuală42 MUZICOLOGIA CA SISTEM EVOLUTIV AL CATEGORIILOR GÂNDIRII MUZICALE45 Rezumat47 1.Momentul „zero” al muzicologiei - cazul Adler48 2.Stiinta muzicii si ştiinţele secolului XIX51 3.Muzicologia ca sistem taxonomic de substanţă dialectică54 4.Momentul Riemann - un al doilea început al muzicologiei: între Lexikon şi Katechismus59 5.Elementul lipsă: al treilea element - istorico- sistematic — al concepţiei adleriene63 6.Sistemul lui Adler: imaginea unui dublu „quadrivium”. 65 7.Adler şi obiectul sistemului său: dublul „trivium” al categoriilor gândirii şi existenţei muzicale69 7.1.Inventarea notaţiei muzicale ca moment declanşator al culturii muzicale europene70 7.2.Sistemul lui Adler şi nevoia unei ordini sistematice diferite76 7.3 Sintaxa contrapunctic-polifonă în calitate de câmp taxonomic complex79 7.4. Principiul şi sistematica formelor muzicale: o „arhitectură” arhetipală82 75. A doua triadă: genul muzical şi sistemul „speciilor” muzicii86 7.6.Culminaţia sistemului adlerian: stilul muzical ca semn identitar individual88 7.7.Dincolo de limitele sistemului adlerian: canonul ca literă şi spirit al „legislaţiei” muzicale 90 8.Criteriul echilibrului just: sistemul lui Manfred Bukofzer92 Concluzii94 Bibliografie şi webografie99 Webografie:101 VISEAZĂ ANDROIZII OI ELECTRICE SAU DESPRE SENSUL NOSTALGIEI CULTURALE105 ORIGINEA CONCEPTULUI STIL ÎN GÂNDIREA MUZICALĂ EUROPEANĂIZI Introducere123 1.Patru „stiluri” de formulare a relaţiei stil-muzică124 2.Giulio del Bene şi începutul „invaziei” stilistice în muzică127 3.Cauze: de la recuperarea Antichităţii la rugul lui Giordano Bruno130 4.Noua accepţie a muzicii: de la quadrivium la trivium, de la tradiţia canonică la jocul liber al canoanelor stilistice132 5.începuturile barocului: noua lume a dezordinii stilistice135 7. încheiere138 Bibliografie142 Webografie 143 FORMELE MUZICII: EXERCIŢII DE COMBINATORICĂ ARHETIPALĂ145 Introducere147 1.Premoniţii, premize şi ipoteze152 2.Prima deducţie arhetipală: fantasma principiului primordial160 3.A doua deducţie arhetipală: grupul tipologiilor formale171 4.A treia deducţie arhetipală: emergenţa stroficităţii mici ca si consecinţă a cenzurii culturale182 Comentariu însoţitor:203 5.Ultima deducţie arhetipală: catena ca generator şi principiu meta-formal213 încheiere: despre formă ca pretext de dispută între limbaj şi muzică224 6.Gândirea formală în secolul XX: revenirea arhetipului generativ ca dominantă conceptuală231 Bibliografie 240 UNELTELE MUZICOLOGIEI: DE LA DESCRIERE ANALITICĂ LA FICŢIUNE RECUPERATIVĂ 243 UNELTELE MUZICOLOGIEI (I)245 Comentariu preliminar:245 1.Muzicologia ca loc de împăcare a omologiilor (aparent) antagoniste246 2.Definiţie urmată de explicaţii:254 3.De la fapt ambiental la fapt muzicologic:256 4.Muzicologia ca practică a cunoaşterii şi învăţării:259 5.Tipologii şi evoluţii:266 UNELTELE MUZICOLOGIEI (II)270 Comentariu preliminar:27° 6.Jocul cu istoria: exerciţii de inventare a trecutului ca practică de legitimare a prezentului 271 UNELTELE MUZICOLOGIEI (III)290 Comentariu preliminar 7.Evul Mediu faţă în faţă cu Renaşterea: muzicologia practică învinsă de muzicologia filologică292 8.Muzicologia în expansiune: multiplicarea tipologică şi afirmarea potenţialului evolutiv296 9.Alternative slabe ca moştenire a umanismului renascentist301 UNELTELE MUZICOLOGIEI (IV)313 10.Epilog:313 Comentariu premilinar:313 10.1.Muzicologia. Obiective şi sarcini314 10.2.Muzicologia. Povara culturală a bărbatului alb316 10.2.1.Bărbatul alb ca Geniu-artist319 10.2.2.Bărbatul alb ca Geniu-colaboraţionist 321 10.2.2.Bărbatul alb ca Geniu-misogin322 10.2.3.Bărbatul alb ca Geniu homoerotic325 10.2.4.Bărbatul alb ca Geniu-rasist327 10.2.5.Bărbatul alb ca geniu urban329 10.3.Muzicologia geniului-artist: sensurile desincronizării333 10.4.Detronarea bărbatului alb si adevărata ştiinţă a muzicologiei338 Sugestii bibliografice:341 UNELTELE MUZICOLOGIEI (V)345 P.S. O poveste a muzicologiei în 12 ipoteze polemice. 345 Ipoteză polemică 1: Etimologia termenului muzicologie345 Ipoteză polemică 2: Nu există sensuri ale muzicii în afara sensurilor cuvintelor349 Ipoteză polemică 3: Ceea ce nu poate fi explicat şi înţeles prin aserţiuni noţionale nu poate fi nici perceput351 Ipoteză polemică 4: Invenţia elementelor muzicii este posibilă doar ca sens perspectival-pragmatic traductibil notional352 Ipoteză polemică 5: Structura muzicii îşi găseşte sensul ca structură organizată logic353 Ipoteză polemică 6: Procesualitatea muzicală devine inteligibilă între limitele discursului notional355 Ipoteză polemică 7: Nu există o artă a muzicii decât ca parte a câmpului artistic universal357 Ipoteză polemică 8: Nu există o ştiinţă a muzicii în afara celorlalte ştiinţe umane 358 Ipoteză polemică 9: Sensul artei muzicale constă în medierea simbolică prin sunet a problemelor umanului360 Ipoteză polemică 10: Muzicologia este o ştiinţă a explicitării necesare361 Ipoteza polemică 11: Muzicologia întruneşte trei sarcini necesare în articularea existenţei muzicale 361 Ipoteza polemică 12: împreună cu interpretarea şi compoziţia, muzicologia este o funcţie constitutivă a unui întreg mai mare şi ireductibil încă înainte de a fi disciplină şi ştiinţă362 |
78(100)/G19
GARAZ, OLEG
Uneltele muzicologiei : (epistemologica) / Oleg Garaz.- Bucureşti : Eikon , 2022.
363 p..- (Universitas. Muzicologie).
Bibliogr. la sfârșit de capitol
CUPRINS HĂRŢILE, LABIRINTURILE ŞI GRĂDINILE MUZICOLOGIEIII Hărţile - imagini şi simulacre ale teritoriului13 Labirintul — calea, parcurgerea, sacrificiul şi transformarea 15 Grădina si avatarurile locului uitat sau ascuns, pierdut şi redobândit17 Hărţile muzicii - imagini textuale ale unor ontologii sonore: critica muzicală21 [„parafraze” ale muzicii în literatură]24 [muzica drept subiect literar]27 [literatura istorică despre muzică]30 [muzica şi genul epistolar-istoric]34 [muzica şi arta conversaţiei]36 [muzica şi noua ordine muzicologică]38 Muzicologia ca act de modelare conceptuală42 MUZICOLOGIA CA SISTEM EVOLUTIV AL CATEGORIILOR GÂNDIRII MUZICALE45 Rezumat47 1.Momentul „zero” al muzicologiei - cazul Adler48 2.Stiinta muzicii si ştiinţele secolului XIX51 3.Muzicologia ca sistem taxonomic de substanţă dialectică54 4.Momentul Riemann - un al doilea început al muzicologiei: între Lexikon şi Katechismus59 5.Elementul lipsă: al treilea element - istorico- sistematic — al concepţiei adleriene63 6.Sistemul lui Adler: imaginea unui dublu „quadrivium”. 65 7.Adler şi obiectul sistemului său: dublul „trivium” al categoriilor gândirii şi existenţei muzicale69 7.1.Inventarea notaţiei muzicale ca moment declanşator al culturii muzicale europene70 7.2.Sistemul lui Adler şi nevoia unei ordini sistematice diferite76 7.3 Sintaxa contrapunctic-polifonă în calitate de câmp taxonomic complex79 7.4. Principiul şi sistematica formelor muzicale: o „arhitectură” arhetipală82 75. A doua triadă: genul muzical şi sistemul „speciilor” muzicii86 7.6.Culminaţia sistemului adlerian: stilul muzical ca semn identitar individual88 7.7.Dincolo de limitele sistemului adlerian: canonul ca literă şi spirit al „legislaţiei” muzicale 90 8.Criteriul echilibrului just: sistemul lui Manfred Bukofzer92 Concluzii94 Bibliografie şi webografie99 Webografie:101 VISEAZĂ ANDROIZII OI ELECTRICE SAU DESPRE SENSUL NOSTALGIEI CULTURALE105 ORIGINEA CONCEPTULUI STIL ÎN GÂNDIREA MUZICALĂ EUROPEANĂIZI Introducere123 1.Patru „stiluri” de formulare a relaţiei stil-muzică124 2.Giulio del Bene şi începutul „invaziei” stilistice în muzică127 3.Cauze: de la recuperarea Antichităţii la rugul lui Giordano Bruno130 4.Noua accepţie a muzicii: de la quadrivium la trivium, de la tradiţia canonică la jocul liber al canoanelor stilistice132 5.începuturile barocului: noua lume a dezordinii stilistice135 7. încheiere138 Bibliografie142 Webografie 143 FORMELE MUZICII: EXERCIŢII DE COMBINATORICĂ ARHETIPALĂ145 Introducere147 1.Premoniţii, premize şi ipoteze152 2.Prima deducţie arhetipală: fantasma principiului primordial160 3.A doua deducţie arhetipală: grupul tipologiilor formale171 4.A treia deducţie arhetipală: emergenţa stroficităţii mici ca si consecinţă a cenzurii culturale182 Comentariu însoţitor:203 5.Ultima deducţie arhetipală: catena ca generator şi principiu meta-formal213 încheiere: despre formă ca pretext de dispută între limbaj şi muzică224 6.Gândirea formală în secolul XX: revenirea arhetipului generativ ca dominantă conceptuală231 Bibliografie 240 UNELTELE MUZICOLOGIEI: DE LA DESCRIERE ANALITICĂ LA FICŢIUNE RECUPERATIVĂ 243 UNELTELE MUZICOLOGIEI (I)245 Comentariu preliminar:245 1.Muzicologia ca loc de împăcare a omologiilor (aparent) antagoniste246 2.Definiţie urmată de explicaţii:254 3.De la fapt ambiental la fapt muzicologic:256 4.Muzicologia ca practică a cunoaşterii şi învăţării:259 5.Tipologii şi evoluţii:266 UNELTELE MUZICOLOGIEI (II)270 Comentariu preliminar:27° 6.Jocul cu istoria: exerciţii de inventare a trecutului ca practică de legitimare a prezentului 271 UNELTELE MUZICOLOGIEI (III)290 Comentariu preliminar 7.Evul Mediu faţă în faţă cu Renaşterea: muzicologia practică învinsă de muzicologia filologică292 8.Muzicologia în expansiune: multiplicarea tipologică şi afirmarea potenţialului evolutiv296 9.Alternative slabe ca moştenire a umanismului renascentist301 UNELTELE MUZICOLOGIEI (IV)313 10.Epilog:313 Comentariu premilinar:313 10.1.Muzicologia. Obiective şi sarcini314 10.2.Muzicologia. Povara culturală a bărbatului alb316 10.2.1.Bărbatul alb ca Geniu-artist319 10.2.2.Bărbatul alb ca Geniu-colaboraţionist 321 10.2.2.Bărbatul alb ca Geniu-misogin322 10.2.3.Bărbatul alb ca Geniu homoerotic325 10.2.4.Bărbatul alb ca Geniu-rasist327 10.2.5.Bărbatul alb ca geniu urban329 10.3.Muzicologia geniului-artist: sensurile desincronizării333 10.4.Detronarea bărbatului alb si adevărata ştiinţă a muzicologiei338 Sugestii bibliografice:341 UNELTELE MUZICOLOGIEI (V)345 P.S. O poveste a muzicologiei în 12 ipoteze polemice. 345 Ipoteză polemică 1: Etimologia termenului muzicologie345 Ipoteză polemică 2: Nu există sensuri ale muzicii în afara sensurilor cuvintelor349 Ipoteză polemică 3: Ceea ce nu poate fi explicat şi înţeles prin aserţiuni noţionale nu poate fi nici perceput351 Ipoteză polemică 4: Invenţia elementelor muzicii este posibilă doar ca sens perspectival-pragmatic traductibil notional352 Ipoteză polemică 5: Structura muzicii îşi găseşte sensul ca structură organizată logic353 Ipoteză polemică 6: Procesualitatea muzicală devine inteligibilă între limitele discursului notional355 Ipoteză polemică 7: Nu există o artă a muzicii decât ca parte a câmpului artistic universal357 Ipoteză polemică 8: Nu există o ştiinţă a muzicii în afara celorlalte ştiinţe umane 358 Ipoteză polemică 9: Sensul artei muzicale constă în medierea simbolică prin sunet a problemelor umanului360 Ipoteză polemică 10: Muzicologia este o ştiinţă a explicitării necesare361 Ipoteza polemică 11: Muzicologia întruneşte trei sarcini necesare în articularea existenţei muzicale 361 Ipoteza polemică 12: împreună cu interpretarea şi compoziţia, muzicologia este o funcţie constitutivă a unui întreg mai mare şi ireductibil încă înainte de a fi disciplină şi ştiinţă362.
ISBN 9786064907165
1. Muzică (teorie muzicală)
2. Muzicologie
78.01
299
__
$aUneltele muzicologiei : (epistemologica)
975 __ $a78.01
955 __ $a1
200 __ $aUneltele muzicologiei $bCarte tipărită $e(epistemologica) $fOleg Garaz
700 __ $aGARAZ, OLEG
010 __ $a9786064907165
035 __ $a78(100)/G19
675 __ $a78.01
686 __ $a78/79
606 __ $aMuzică (teorie muzicală)
606 __ $aMuzicologie
101 __ $arum
102 __ $aRomania
210 __ $aBucureşti $cEikon $d2022
215 __ $a363 p.
225 __ $aUniversitas. Muzicologie
300 __ $aBibliogr. la sfârșit de capitol
330 __ $aCUPRINS HĂRŢILE, LABIRINTURILE ŞI GRĂDINILE MUZICOLOGIEIII Hărţile - imagini şi simulacre ale teritoriului13 Labirintul — calea, parcurgerea, sacrificiul şi transformarea 15 Grădina si avatarurile locului uitat sau ascuns, pierdut şi redobândit17 Hărţile muzicii - imagini textuale ale unor ontologii sonore: critica muzicală21 [„parafraze” ale muzicii în literatură]24 [muzica drept subiect literar]27 [literatura istorică despre muzică]30 [muzica şi genul epistolar-istoric]34 [muzica şi arta conversaţiei]36 [muzica şi noua ordine muzicologică]38 Muzicologia ca act de modelare conceptuală42 MUZICOLOGIA CA SISTEM EVOLUTIV AL CATEGORIILOR GÂNDIRII MUZICALE45 Rezumat47 1.Momentul „zero” al muzicologiei - cazul Adler48 2.Stiinta muzicii si ştiinţele secolului XIX51 3.Muzicologia ca sistem taxonomic de substanţă dialectică54 4.Momentul Riemann - un al doilea început al muzicologiei: între Lexikon şi Katechismus59 5.Elementul lipsă: al treilea element - istorico- sistematic — al concepţiei adleriene63 6.Sistemul lui Adler: imaginea unui dublu „quadrivium”. 65 7.Adler şi obiectul sistemului său: dublul „trivium” al categoriilor gândirii şi existenţei muzicale69 7.1.Inventarea notaţiei muzicale ca moment declanşator al culturii muzicale europene70 7.2.Sistemul lui Adler şi nevoia unei ordini sistematice diferite76 7.3 Sintaxa contrapunctic-polifonă în calitate de câmp taxonomic complex79 7.4. Principiul şi sistematica formelor muzicale: o „arhitectură” arhetipală82 75. A doua triadă: genul muzical şi sistemul „speciilor” muzicii86 7.6.Culminaţia sistemului adlerian: stilul muzical ca semn identitar individual88 7.7.Dincolo de limitele sistemului adlerian: canonul ca literă şi spirit al „legislaţiei” muzicale 90 8.Criteriul echilibrului just: sistemul lui Manfred Bukofzer92 Concluzii94 Bibliografie şi webografie99 Webografie:101 VISEAZĂ ANDROIZII OI ELECTRICE SAU DESPRE SENSUL NOSTALGIEI CULTURALE105 ORIGINEA CONCEPTULUI STIL ÎN GÂNDIREA MUZICALĂ EUROPEANĂIZI Introducere123 1.Patru „stiluri” de formulare a relaţiei stil-muzică124 2.Giulio del Bene şi începutul „invaziei” stilistice în muzică127 3.Cauze: de la recuperarea Antichităţii la rugul lui Giordano Bruno130 4.Noua accepţie a muzicii: de la quadrivium la trivium, de la tradiţia canonică la jocul liber al canoanelor stilistice132 5.începuturile barocului: noua lume a dezordinii stilistice135 7. încheiere138 Bibliografie142 Webografie 143 FORMELE MUZICII: EXERCIŢII DE COMBINATORICĂ ARHETIPALĂ145 Introducere147 1.Premoniţii, premize şi ipoteze152 2.Prima deducţie arhetipală: fantasma principiului primordial160 3.A doua deducţie arhetipală: grupul tipologiilor formale171 4.A treia deducţie arhetipală: emergenţa stroficităţii mici ca si consecinţă a cenzurii culturale182 Comentariu însoţitor:203 5.Ultima deducţie arhetipală: catena ca generator şi principiu meta-formal213 încheiere: despre formă ca pretext de dispută între limbaj şi muzică224 6.Gândirea formală în secolul XX: revenirea arhetipului generativ ca dominantă conceptuală231 Bibliografie 240 UNELTELE MUZICOLOGIEI: DE LA DESCRIERE ANALITICĂ LA FICŢIUNE RECUPERATIVĂ 243 UNELTELE MUZICOLOGIEI (I)245 Comentariu preliminar:245 1.Muzicologia ca loc de împăcare a omologiilor (aparent) antagoniste246 2.Definiţie urmată de explicaţii:254 3.De la fapt ambiental la fapt muzicologic:256 4.Muzicologia ca practică a cunoaşterii şi învăţării:259 5.Tipologii şi evoluţii:266 UNELTELE MUZICOLOGIEI (II)270 Comentariu preliminar:27° 6.Jocul cu istoria: exerciţii de inventare a trecutului ca practică de legitimare a prezentului 271 UNELTELE MUZICOLOGIEI (III)290 Comentariu preliminar 7.Evul Mediu faţă în faţă cu Renaşterea: muzicologia practică învinsă de muzicologia filologică292 8.Muzicologia în expansiune: multiplicarea tipologică şi afirmarea potenţialului evolutiv296 9.Alternative slabe ca moştenire a umanismului renascentist301 UNELTELE MUZICOLOGIEI (IV)313 10.Epilog:313 Comentariu premilinar:313 10.1.Muzicologia. Obiective şi sarcini314 10.2.Muzicologia. Povara culturală a bărbatului alb316 10.2.1.Bărbatul alb ca Geniu-artist319 10.2.2.Bărbatul alb ca Geniu-colaboraţionist 321 10.2.2.Bărbatul alb ca Geniu-misogin322 10.2.3.Bărbatul alb ca Geniu homoerotic325 10.2.4.Bărbatul alb ca Geniu-rasist327 10.2.5.Bărbatul alb ca geniu urban329 10.3.Muzicologia geniului-artist: sensurile desincronizării333 10.4.Detronarea bărbatului alb si adevărata ştiinţă a muzicologiei338 Sugestii bibliografice:341 UNELTELE MUZICOLOGIEI (V)345 P.S. O poveste a muzicologiei în 12 ipoteze polemice. 345 Ipoteză polemică 1: Etimologia termenului muzicologie345 Ipoteză polemică 2: Nu există sensuri ale muzicii în afara sensurilor cuvintelor349 Ipoteză polemică 3: Ceea ce nu poate fi explicat şi înţeles prin aserţiuni noţionale nu poate fi nici perceput351 Ipoteză polemică 4: Invenţia elementelor muzicii este posibilă doar ca sens perspectival-pragmatic traductibil notional352 Ipoteză polemică 5: Structura muzicii îşi găseşte sensul ca structură organizată logic353 Ipoteză polemică 6: Procesualitatea muzicală devine inteligibilă între limitele discursului notional355 Ipoteză polemică 7: Nu există o artă a muzicii decât ca parte a câmpului artistic universal357 Ipoteză polemică 8: Nu există o ştiinţă a muzicii în afara celorlalte ştiinţe umane 358 Ipoteză polemică 9: Sensul artei muzicale constă în medierea simbolică prin sunet a problemelor umanului360 Ipoteză polemică 10: Muzicologia este o ştiinţă a explicitării necesare361 Ipoteza polemică 11: Muzicologia întruneşte trei sarcini necesare în articularea existenţei muzicale 361 Ipoteza polemică 12: împreună cu interpretarea şi compoziţia, muzicologia este o funcţie constitutivă a unui întreg mai mare şi ireductibil încă înainte de a fi disciplină şi ştiinţă362
975 __ $a78.01
955 __ $a1
200 __ $aUneltele muzicologiei $bCarte tipărită $e(epistemologica) $fOleg Garaz
700 __ $aGARAZ, OLEG
010 __ $a9786064907165
035 __ $a78(100)/G19
675 __ $a78.01
686 __ $a78/79
606 __ $aMuzică (teorie muzicală)
606 __ $aMuzicologie
101 __ $arum
102 __ $aRomania
210 __ $aBucureşti $cEikon $d2022
215 __ $a363 p.
225 __ $aUniversitas. Muzicologie
300 __ $aBibliogr. la sfârșit de capitol
330 __ $aCUPRINS HĂRŢILE, LABIRINTURILE ŞI GRĂDINILE MUZICOLOGIEIII Hărţile - imagini şi simulacre ale teritoriului13 Labirintul — calea, parcurgerea, sacrificiul şi transformarea 15 Grădina si avatarurile locului uitat sau ascuns, pierdut şi redobândit17 Hărţile muzicii - imagini textuale ale unor ontologii sonore: critica muzicală21 [„parafraze” ale muzicii în literatură]24 [muzica drept subiect literar]27 [literatura istorică despre muzică]30 [muzica şi genul epistolar-istoric]34 [muzica şi arta conversaţiei]36 [muzica şi noua ordine muzicologică]38 Muzicologia ca act de modelare conceptuală42 MUZICOLOGIA CA SISTEM EVOLUTIV AL CATEGORIILOR GÂNDIRII MUZICALE45 Rezumat47 1.Momentul „zero” al muzicologiei - cazul Adler48 2.Stiinta muzicii si ştiinţele secolului XIX51 3.Muzicologia ca sistem taxonomic de substanţă dialectică54 4.Momentul Riemann - un al doilea început al muzicologiei: între Lexikon şi Katechismus59 5.Elementul lipsă: al treilea element - istorico- sistematic — al concepţiei adleriene63 6.Sistemul lui Adler: imaginea unui dublu „quadrivium”. 65 7.Adler şi obiectul sistemului său: dublul „trivium” al categoriilor gândirii şi existenţei muzicale69 7.1.Inventarea notaţiei muzicale ca moment declanşator al culturii muzicale europene70 7.2.Sistemul lui Adler şi nevoia unei ordini sistematice diferite76 7.3 Sintaxa contrapunctic-polifonă în calitate de câmp taxonomic complex79 7.4. Principiul şi sistematica formelor muzicale: o „arhitectură” arhetipală82 75. A doua triadă: genul muzical şi sistemul „speciilor” muzicii86 7.6.Culminaţia sistemului adlerian: stilul muzical ca semn identitar individual88 7.7.Dincolo de limitele sistemului adlerian: canonul ca literă şi spirit al „legislaţiei” muzicale 90 8.Criteriul echilibrului just: sistemul lui Manfred Bukofzer92 Concluzii94 Bibliografie şi webografie99 Webografie:101 VISEAZĂ ANDROIZII OI ELECTRICE SAU DESPRE SENSUL NOSTALGIEI CULTURALE105 ORIGINEA CONCEPTULUI STIL ÎN GÂNDIREA MUZICALĂ EUROPEANĂIZI Introducere123 1.Patru „stiluri” de formulare a relaţiei stil-muzică124 2.Giulio del Bene şi începutul „invaziei” stilistice în muzică127 3.Cauze: de la recuperarea Antichităţii la rugul lui Giordano Bruno130 4.Noua accepţie a muzicii: de la quadrivium la trivium, de la tradiţia canonică la jocul liber al canoanelor stilistice132 5.începuturile barocului: noua lume a dezordinii stilistice135 7. încheiere138 Bibliografie142 Webografie 143 FORMELE MUZICII: EXERCIŢII DE COMBINATORICĂ ARHETIPALĂ145 Introducere147 1.Premoniţii, premize şi ipoteze152 2.Prima deducţie arhetipală: fantasma principiului primordial160 3.A doua deducţie arhetipală: grupul tipologiilor formale171 4.A treia deducţie arhetipală: emergenţa stroficităţii mici ca si consecinţă a cenzurii culturale182 Comentariu însoţitor:203 5.Ultima deducţie arhetipală: catena ca generator şi principiu meta-formal213 încheiere: despre formă ca pretext de dispută între limbaj şi muzică224 6.Gândirea formală în secolul XX: revenirea arhetipului generativ ca dominantă conceptuală231 Bibliografie 240 UNELTELE MUZICOLOGIEI: DE LA DESCRIERE ANALITICĂ LA FICŢIUNE RECUPERATIVĂ 243 UNELTELE MUZICOLOGIEI (I)245 Comentariu preliminar:245 1.Muzicologia ca loc de împăcare a omologiilor (aparent) antagoniste246 2.Definiţie urmată de explicaţii:254 3.De la fapt ambiental la fapt muzicologic:256 4.Muzicologia ca practică a cunoaşterii şi învăţării:259 5.Tipologii şi evoluţii:266 UNELTELE MUZICOLOGIEI (II)270 Comentariu preliminar:27° 6.Jocul cu istoria: exerciţii de inventare a trecutului ca practică de legitimare a prezentului 271 UNELTELE MUZICOLOGIEI (III)290 Comentariu preliminar 7.Evul Mediu faţă în faţă cu Renaşterea: muzicologia practică învinsă de muzicologia filologică292 8.Muzicologia în expansiune: multiplicarea tipologică şi afirmarea potenţialului evolutiv296 9.Alternative slabe ca moştenire a umanismului renascentist301 UNELTELE MUZICOLOGIEI (IV)313 10.Epilog:313 Comentariu premilinar:313 10.1.Muzicologia. Obiective şi sarcini314 10.2.Muzicologia. Povara culturală a bărbatului alb316 10.2.1.Bărbatul alb ca Geniu-artist319 10.2.2.Bărbatul alb ca Geniu-colaboraţionist 321 10.2.2.Bărbatul alb ca Geniu-misogin322 10.2.3.Bărbatul alb ca Geniu homoerotic325 10.2.4.Bărbatul alb ca Geniu-rasist327 10.2.5.Bărbatul alb ca geniu urban329 10.3.Muzicologia geniului-artist: sensurile desincronizării333 10.4.Detronarea bărbatului alb si adevărata ştiinţă a muzicologiei338 Sugestii bibliografice:341 UNELTELE MUZICOLOGIEI (V)345 P.S. O poveste a muzicologiei în 12 ipoteze polemice. 345 Ipoteză polemică 1: Etimologia termenului muzicologie345 Ipoteză polemică 2: Nu există sensuri ale muzicii în afara sensurilor cuvintelor349 Ipoteză polemică 3: Ceea ce nu poate fi explicat şi înţeles prin aserţiuni noţionale nu poate fi nici perceput351 Ipoteză polemică 4: Invenţia elementelor muzicii este posibilă doar ca sens perspectival-pragmatic traductibil notional352 Ipoteză polemică 5: Structura muzicii îşi găseşte sensul ca structură organizată logic353 Ipoteză polemică 6: Procesualitatea muzicală devine inteligibilă între limitele discursului notional355 Ipoteză polemică 7: Nu există o artă a muzicii decât ca parte a câmpului artistic universal357 Ipoteză polemică 8: Nu există o ştiinţă a muzicii în afara celorlalte ştiinţe umane 358 Ipoteză polemică 9: Sensul artei muzicale constă în medierea simbolică prin sunet a problemelor umanului360 Ipoteză polemică 10: Muzicologia este o ştiinţă a explicitării necesare361 Ipoteza polemică 11: Muzicologia întruneşte trei sarcini necesare în articularea existenţei muzicale 361 Ipoteza polemică 12: împreună cu interpretarea şi compoziţia, muzicologia este o funcţie constitutivă a unui întreg mai mare şi ireductibil încă înainte de a fi disciplină şi ştiinţă362
| Barcode/Nr. Inventar | Număr/Ediție | Localizare | Regim resursa | Disponibil | Cota | |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1. | 602495 / 602495 | AV | Împrumut | Da | 78(100) | |
| 2. | 590881 / 590881 | AV | Împrumut | Da | 78(100) | |
| 3. | 590880 / 590880 | AV | Împrumut | Da | 78(100) |
| Gestiune | Regim imprumut | Ex. | Acțiune |
|---|---|---|---|
| AV | Împrumut | 3 |
|
