Autor | GHEORGHIU, MIHAELA chat |
Editura | Şcoala Ardeleană chat |
Loc publicare | Cluj-Napoca |
An | 2021 |
Subiect | Fiziopatologie chat |
Fiziologie umană chat | |
Biologie moleculară chat | |
Biochimie cuantică chat | |
Note | Conține bibliografie |
Titlu | |
Titlu | Viul de dincolo de materie : revelaţii cuantice în fiziopatologie |
[nedefinit] | 1 |
Titlu / Menţiuni de responsabilitate | |
Titlu | Viul de dincolo de materie |
Alte informaţii la titlu | revelaţii cuantice în fiziopatologie |
Prima menţ. de resp. | Mihaela Gheorghiu |
Urm. menţ. de responsabilitate | cu o prefață semnată de prof. univ. dr. Dumitru Constantin-Dulcan |
Desemnarea gen. a materialului | Carte tipărită |
Nume de persoană / resp. intelectuală primară | |
Autor principal | GHEORGHIU, MIHAELA |
Nume de persoană / resp. intelectuală secundară | |
Cod de legătură | prefațator |
Autor secundar | Constantin-Dulcan, Dumitru |
Alt sistem de control al numerelor | |
Cotă | 616/618/G42 |
C.III.13092 | |
Număr (indice) CZU | |
Număr (indice) CZU | 616-092 |
577.33 | |
Alte clasificări | |
Alte clasificări - Numărul clasei | 61 |
Vedetă de subiect ca subiect | |
Subiect | Fiziopatologie |
Fiziologie umană | |
Biologie moleculară | |
Biochimie cuantică | |
Limba resursei | |
Limba textului | rum |
Ţara de publicare sau producţie | |
Ţara de publicare | Romania |
Publicare, distribuţie | |
Loc publicare | Cluj-Napoca |
Editura | Şcoala Ardeleană |
Data publicării | 2021 |
Descriere fizică | |
Desemnarea specifica a mat. | 361 p. |
Alte detalii fizice | fig. |
Serii | |
Titlul seriei | Noua spiritualitate |
Notă generală | |
Textul notei | Conține bibliografie |
Notă de rezumat/abstract | |
Abstract/Sumar | CUPRINS PREFAŢĂ DE PROF. UNIV. DR. DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN9 CUVÂNT-ÎNAINTE17 RESPIRAŢIA ÎNTRE DOGMĂ Şl MISTER Capitolul 1 RESPIRAŢIA - MECANISM CUANTIC?23 CE ŞTIM CĂ NU ŞTIM?23 MEMENTO DE ANATOMIE FUNCŢIONALĂ Şl FIZIOLOGIE A PLĂMÂNULUI24 A. Zona de transport. Caracteristici ale căilor aeriene intrapulmonare. Caracteristici ale circulaţiei aerului. Caracteristici ale circulaţiei sanguine intrapulmonare. Inervaţia plămânului. Ţesutul conjunctiv pulmonar. B. Zona respiratorie. Caracteristici anatomice. Caracteristici nistologice şi funcţionale ale structurilor de schimb gazos (Versantul alveolar. Interstiţiul pulmonar. Versantul capilar). Microbiota pulmonară ENIGMATICA MOLECULĂ DE OXIGEN42 CLARIFICĂRI51 FORMIDABILA MOLECULĂ DE APĂ61 Proprietăţile electrice şi magnetice ale apei. Apa interfacială. Teoria vidului fizic şi teoria câmpului cuantic. Domeniile de coerenţă ale apei. Zonele de excludere ale apei interfaciale. Forţa motrice a curenţilor protonici şi rolul lor în menţinerea fluxurilor lichidiene biologice SĂ REVENIM78 ULTIMA REDUTĂ: ÎNCĂRCAREA OXIGENULUI PE HEMOGLOBINĂ83 ANALOGII... FRACTALI... SIMBOLURI90 Capitolul 2 FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENŢEI RESPIRATORII PULMONARE (I)103 INSUFICIENŢA RESPIRATORIE DE ORIGINE PULMONARĂ104 MECANISMELE FIZIOPATOLOGICE ALE IRP105 A. Accentuarea inegalităţii raportului V/Q (Inegalitatea distribuţiei ventilaţiei. Inegalitatea distribuţiei perfuziei. Asocierea celor două mecanisme. Efectele inegalităţii raportului V/Q asupra schimbului gazos pulmonar. Vasoconstricţia pulmonară hipoxică). B. Hipoventilaţia alveolară generalizată. C. Tulburări de difuziune prin membrana alveolo-capilară (1. Mecanismele indirecte. 2. Mecanismele directe). D. Efectul de shunt vascular intrapulmonar Capitolul 3 FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENŢEI RESPIRATORII PULMONARE (II)133 MECANISMELE COMPENSATORII DIN IRP133 Polipneea. Stimularea activităţii centrilor vegetativi simpatici. Poliglobulia. Creşterea desaturării oxihemoglobinei la nivel tisular. Activarea factorului de transcripţie HIF-la. Creşterea sintezei de citocromi FIZIOPATOLOGIA AFECŢIUNILOR PROTOTIP PENTRU IRP137 1.FIZIOPATOLOGIA BRONHOPNEUMOPATIEI OBSTRUCTIVE CRONICE (BPOC)137 Mecanismele hipoventilaţiei pulmonare în BPOC (a. îngustarea intrinsecă a căilor aeriene afectate, b. Obliterarea parţială sau totală a bronhiilor mici prin hipersecreţie de mucus, c. Scăderea reculului elastic pulmonar, d. Spasmul musculaturii bronhiilor şi bronhiolelor, e. Compresiunea extrinsecă a căilor aeriene mici de către alveolele vecine hiperinflate) 2.FIZIOPATOLOGIA ASTMULUI BRONŞIC (AB)140 A. Anomaliile imunologice şi de descărcare a mediatorilor proinflamatori. B. Anomaliile sistemului nervos vegetativ 3.DETALII FIZIOPATOLOGICE ALE BPOC Şl AB - ASEMĂNĂRI Şl DEOSEBIRI PRIVIND: CELULELE EFECTORII PARTICIPANTE, MECANISMELE MOLECULARE, CONSECINŢELE MORFOFUNCŢIONALE ALE INFLAMAŢIEI ÎN BPOC Şl ÎN AB, IMPLICAŢIILE CUANTICE143 CELULELE EFECTORII PARTICIPANTE ÎN BPOC Şl ÎN AB (Mastociteie. Macrofagele. Celulele dendritice bronho-pulmonare. Eozinofilele. Neutrofilele. LimfociteleT. Limfocitele B. Celulele structurale). MECANISMELE MOLECULARE (Mediatorii lipidici. Citokinele. Chemokinele. Speciile reactive de oxigen. Proteazele. ATP. Fenotipul secretor asociat senescenţei celulare. Inflamaţia sistemică şi comorbidităţile). CONSECINŢELE MORFOFUNCŢIONALE ALE INFLAMAŢIEI ÎN BPOC Şl ÎN AB (Modificările musculaturii netede bronşice. Modificările vascularizaţiei nutritive. Fiipersecreţia de mucus. Efectele inflamaţiei asupra mecanismelor de reglare nervoasă. Fibroza bronşică). IMPLICAŢIILE CUANTICE ALE MECANISMELOR MOLECULARE DIN BPOC Şl AB (A. Comportamentul cuantic al speciilor reactive de oxigen şi al celorlalţi mediatori inflamatori. B. Consecinţele cuantice ale fibrozei) CORDUL ÎNTRE POMPĂ ASPIRO-RESPINGĂTOARE Şl RĂSCRUCE ENERGO-INFORMAŢIONALĂ Capitolul 4 UN ALT FEL DE ÎNCEPUT167 Comunicarea neurologică. Comunicarea biochimică/umorală (prin hormoni). Comunicarea energetică (prin câmp electromagnetic). Comunicarea biofizică (prin unda pulsului şi câmpuri de torsiune) INSUFICIENŢA CARDIACĂ (IC)177 Definiţie. Clasificarea IC Capitolul 5 FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENŢEI CARDIACE(I)187 MECANISMELE FIZIOPATOLOGICE ALEINSUFICIENŢEI CARDIACE A. Modificări ale mecanismelor sistemice neuroendocrine de reglaj cardio-vascular (Creşterea activităţii sistemului nervos vegetativ simpatic (SNVS). Creşterea activităţii sistemului renină-angiotensină-aldosteron (SRAA). Modificări endocrine). B. Modificări ale mecanismelor autocrine şi paracrine de reglaj cardio-vascular (alterarea balanţei dintre vasoconstrictori şi vasodilatatori). 1. Vasoconstrictori (Endotelinele. Neuropeptidul Y. Urotensina 2. Tromboxanul A2). 2. Vasodilatatori (Oxidul nitric. Bradikinina. Adrenomedulina. Prostaglandinele PGI2 şi PGE2. Adipokinele). C. Activarea reacţiei inflamatorii intracardiace. D. Apariţia fenomenului de remodelare cardiacă sistemului renină-angiotensină-aldosteron (SRAA). Modificări endocrine). B. Modificări ale mecanismelor autocrine şi paracrine de reglaj cardio-vascular (alterarea balanţei dintre vasoconstrictori şi vasodilatatori). 1. Vasoconstrictori (Endotelinele. Neuropeptidul Y. Urotensina 2. Tromboxanul A2). 2. Vasodilatatori (Oxidul nitric. Bradikinina. Adrenomedulina. Prostaglandinele PGI2 şi PGE2. Adipokinele). C. Activarea reacţiei inflamatorii intracardiace. UN ALT FEL DE ÎNŢELEGERE206 Capitolul 6 FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENŢEI CARDIACE (II)213 MECANISMELE COMPENSATORII ALE INSUFICIENŢEI CARDIACE213 I. MECANISME COMPENSATORII CENTRALE (CARDIACE)213 A. Creşterea activităţii sistemului nervos simpatic la nivel cardiac. B. Dilataţia cardiacă (mecanismul diastolic): 1. Efectele favorabile ale dilataţiei ventriculare. 2. Efectele nefavorabile ale dilataţiei ventriculare (Creşterea tensiunii intraparietale. Distensia excesivă ventriculară. Scăderea umplerii ventriculare prin scăderea complianţei). C. Hipertrofia miocardică (mecanismul sistolic): Hipertrofia miocardică fiziologică. Hipertrofia miocardică patologică. Mecanismele moleculare ale hipertrofiei ventriculare. Efectele nefavorabile ale hipertrofiei miocardice II. MECANISMELE COMPENSATORII PERIFERICE (EXTRACARDIACE)228 Redistribuţia debitului ventriculului stâng prin vasoconstricţie periferică selectivă. Creşterea desaturării hemoglobinei la nivel tisular. Folosirea de către ţesuturi a unui metabolism predominant anaerob. Retenţia hidrosalină UN ALT FEL DE FINAL230 FICATUL ÎNTRE PUTEREA LUI PROMETEU Şl CIOCUL DE VULTUR AL FIBROZEI Capitolul 7 FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENŢEI HEPATICE (I)241 SINDROMUL DE INSUFICIENŢĂ HEPATO-CELULARĂ241 Etiologie. Fiziopatologia cirozei hepatice (mecanismul general). Mecanismele fiziopatologice detaliate ale cirozei hepatice (Transmiterea intercelulară a informaţiei, în condiţii normale şi în ciroza hepatică. Transmiterea intracelulară a informaţiei, în condiţii normale şi în ciroza hepatică - oscilaţiile şi undele de calciu). Sindroamele de insuficienţă funcţională hepatică (Sindromul nutriţional-metabolic. Sindromul endocrin. Sindromul hemoragie. Sindromul de colestază. Sindromul de deficit al funcţiei antitoxice hepatice) CALCIUL... ULTIMA FRONTIERĂ?261 Capitolul 8 FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENŢEI HEPATICE (II)267 FIZIOPATOLOGIA HIPERTENSIUNII PORTALE DIN CIROZA HEPATICĂ: A. Despre regenerarea ficatului (1. Rolul-cheie în balanţa regenerare - fibroză aparţine celulelor endoteliale sinusoidale. 2. Regenerarea ficatului necesită sincronizarea în schimbul de informaţie dintre celulele parenchimatoase şi non-parenchimatoase. 3. Fibroza hepatică este un proces SINDROMUL DE HIPERTENSIUNE PORTALĂ (HTP)267 reversibil, până la un anumit punct). B. Consecinţele funcţionale ale modificărilor histologice ale lobulului hepatic (Modificările circulaţiei hepatice. Modificările circulaţiei sistemice. Alte consecinţe). C. Complicaţiile HTP (Ruptura varicelor esofagiene. Apariţia ascitei. Sindromul de encefalopatie hepatică) TRANZIŢII... ARMONIE... UNDĂ284 RINICHIUL ÎNTRE SIMFONIA Şl CUMPĂNA APELOR Capitolul 9 FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENŢEI RENALE (I)293 MEMENTO ANATOMO-FIZIOLOGIC293 Caracteristici importante de anatomie funcţională. Particularităţi de vascularizaţie. Câteva aspecte utile de arhitectonică a nefronului. Particularităţi funcţionale ale componentelor nefronului. Particularităţi ale reabsorbţiei apei de-a lungul componentelor tubulare. Aparatul juxtaglomerular FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENŢEI RENALE304 FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENŢEI RENALE ACUTE (IRA): Mecanismele etiopatogenice. Mecanismele fiziopatologice generale (1. IRA de cauză prerenală. 2. IRA de cauză renală. 3. IRA de cauză postrenală). Descrierea detaliată a mecanismelor fiziopatologice (1. Modificările hemodinamicii intrarenale. Fenomenele de sincronizare funcţională. 2. Declanşarea reacţiei inflamatorii. 3. Rolul veziculelor extracelulareîn propagarea informaţiei intrarenale. 4. Rolul undelor de calciu). Evoluţia IRA ÎNTREBĂRILE UNUI ISCODITOR317 Capitolul 10 FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENŢEI RENALE (II)323 FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENŢEI RENALE CRONICE (IRC)323 Etiologia IRC. Stadializarea clinică a BRC. Mecanismele fiziopatologice ale IRC (A. Alterarea funcţiei glomerulare în IRC: Glomerulopatii de cauză genetică. Glomerulopatii dobândite. B. Alterarea funcţiei tubulointerstiţiale în IRC). Stadializarea fiziopatologică a IRC. Răsunetul sistemical IRC decompensate (Sindromul de retenţie azotată. Tulburările hidro-electrolitice. Tulburările acido-bazice. Tulburările endocrine. Tulburările hematologice. Sindromul cardio-vascular. Tulburările digestive. Tulburările respiratorii. Tulburările neurologice. Alterările bioritmurilor circadiene. Manifestările cutanate. Tulburările imunologice) 345 VIUL DE DINCOLO DE MATERIE |
Barcode/Nr. Inventar | Număr/Ediție | Localizare | Regim resursa | Disponibil | Cota | |
---|---|---|---|---|---|---|
1. | 591421 / 591421 | A | Împrumut | Da | 616/618 | |
2. | 591420 / 591420 | L | Împrumut la sala de lectură | Da | 616/618 |
Gestiune | Regim imprumut | Ex. | Acțiune |
---|---|---|---|
A | Împrumut | 1 |
|
L | Împrumut la sala de lectură | 1 |
|