”Din mâinile valahilor schismatici... ” : Românii şi puterea în Regatul Ungariei medievale (secolele XIII-XIV)

Autor chat
Editura Școala Ardeleană chat
Loc publicare Cluj-Napoca
An 2017
Subiect Istorie
Sec. XIII chat
Sec. XIV chat
Români chat
Români (ca minoritate naţională) chat
Ungaria (ca regat al Austro-Ungariei) chat
ISBN 9786067971163
Note Cronologie esențială. Index
Bibliogr. p.485-497

94(=135.1)/P82; C.III.12122; 94(=135.1)/P78 • C.III.12122

POP, IOAN-AUREL
    ”Din mâinile valahilor schismatici... ” : Românii şi puterea în Regatul Ungariei medievale (secolele XIII-XIV).- ediția a 2-arevăzută, adăugită și ilustrată.- Cluj-Napoca : Școala Ardeleană , 2017.
    530 p., [1]f.h. : foto. col., h..- (Serie de autor Ioan-Aurel Pop).    
    Cronologie esențială. Index
    Bibliogr. p.485-497
    Introducere9 1. Cum ar putea fi înţeles mecanismul puterii în Evul Mediu13 2.0 precizare: de ce au românii şi ţara (ţările) lor două nume21 2.1.Dualitatea numelor de vlah şi român în context istoric general21 2.2.Rumân şi român; conştiinţa romanităţii românilor în Evul Mediu25 2.3.Atestări ale etnonimului român/ rumân (secolele XIl-XVI)27 2.4.Ţările românilor: Vlahii (Valachiae) sau Ţări Româneşti (Romaniae)30 2.5.Atestări ale denumirii de limbă română33 2.6.Credinţa ortodoxă - religia valahă sau română35 2.7.Alte sensuri şi utilizări ale numelui etnic al românilor37 2.8.Vechimea numelui de Ţara Românească; legătura sa cu numele de România:39 3.Cadrul istoric general43 3.1.Europa Sud-Estică în secolele XIII-XIV 43 3.2.între grandoare şi decadenţă: Ungaria în ultimul secol arpadian şi în noul secol angevin48 4.Ceilalţi şi puterea: etnii şi confesiuni în Ungaria şi Transilvania medievală (până în secolul al XlV-lea)63 4.1.Preliminarii63 4.2.Ungurii din jurul anului 90065 4.3.Tradiţia scrisă despre structura etnică a Panoniei şi a Transilvaniei în perioada premaghiară. Locul românilor în acest context68 4.4.Formele apariţiei românilor în izvoare până în secolul al XlV-lea71 4.5.Noi grupuri de populaţie venite în Ungaria arpadiană (secolele XII-XIII).'74 4.6.Imaginea generală a etniilor din Ungaria în secolele IX-XIV78 4.7.„Creştini", „schismatici", evrei, islamici şi alţi „păgâni": confesiunile din Ungaria până la începutul secolului al XlV-lea79 4.8.„Cât a fost de credincios şi de recunoscător Domnului": politica religioasă a lui Ludovic I şi rezultatele sale85 4.9.Concluzii89 5.„Stăpâni de o mie de ani": imaginea vechimii românilor după documente oficiale91 6.Cruciada a IV-a (1203-1204) sau metoda occidentală de eradicare a „schismei"103 6.1.Programul Sfântului Scaun de refacere a unităţii bisericeşti105 6.2.Percepţia actului de la 1204 în mentalitatea publică bizantină106 6.3.Politica lui Inocenţiu al IIl-lea (şi a succesorilor săi): punerea bisericii Răsăritului sub egida bisericii romane107 6.4.De ce trebuia eradicată „schisma" (în viziunea lui Inocenţiu al 11l-lea)107 6.5.„Nu li se permite mădularelor bisericii romane să nu se supună obiceiului ei": căi de urmat şi obstacole în legătură cu supunerea Răsăritului109 6.6.Politica religioasă din regiunile estice dominate e cruciaţii „latini"110 6.7.Politica apuseană în alte state din Commonwealth-ul bizantin111 6.8.Politica Romei privind biserica şi populaţia răsăriteană din Regatul Ungariei113 6.9.Concluzii117 7.Elita românilor din Transilvania şi vecinătate în secolele X-XIII - proprietari, luptători şi conducători politici119 7.1.Proprietari români deposedaţi în secolul al Xlll-lea 120 7.2.Militari români în secolul al Xlll-lea 125 7.3.Lideri politici români în „ţările" lor (secolul al Xlll-lea) 126 7.4.De ce sunt consemnaţi în scris atâţia români după 1200? 131 8.Feudalism transilvan (ungar) sau organizare sui-generis?133 9.Pământul şi puterea: mecanismul stăpânirii oficiale a moşiilor în Regatul Ungariei145 10.Cnezii şi statutul lor de conducători şi stăpâni în lumea românească161 10.1.Forma numelui de cnez161 10.2.„Kenezul era în secolele precedente proprietar independent şi cap al poporului supus jurisdicţiunii sale"163 10.3.Semnificaţia stăpânirii cneziale165 io.4.Supuşiicnezi!orsauoameniiderânddinsate173 10.5.Conştiinţa de stăpâni a românilor (cnezilor) şi manifestările ei176 10.6.„Fapte bărbăteşti de credinţă": calitatea de luptători (militari) a cnezilor194 10.7- „Să fie judecat după legea românilor": atribuţiile judecătoreşti ale cnezilor208 10.8.„Pentru iertarea greşelilor cnezului Balea": cnezii ca patroni ai bisericilor răsăritene215 10.9.Cnezii români şi organizaţiile lor politice: districtele (ţările) româneşti221 11.„în adevăratele, dreptele şi vechile lor hotare": temeiurile stăpânirii cnezilor şi a nobililor români227 12.„Libertăţi, folosinţe, slujbe şi îndatoriri" ale cnezilor şi ale satelor cneziale249 13.Lipsirea de putere: cnezi deposedaţi şi sate româneşti supuse261 14.Cum au trăit românii cu ungurii, cu saşii şi cu secuii în Evul Mediu277 14.1.Diferenţele etnice277 14.2.Românii şi secuii283 14.3.Enclave străine şi reacţii contra lor286 14.4.Români, cumani, unguri şi saşi288 15.„Oaspeţii noştri credincioşi": imaginea veneticilor sau a străinilor în Transilvania şi Ungaria301 16.Români plecaţi, români veniţi sau mobilitatea medievală limitată313 17.Imaginea ţărilor române în conştiinţa ungară şi impactul ei asupra statutului românilor transilvani323 17.1.„Ţara noastră de peste munţi": planul politic şi militar ungar privind ţările române323 17.2.Disputa pentru Ţara Haţegului dintre voievozii români şi regii ungari în secolul al Xlll-lea29 17.3.Formarea Marelui Voievodat al Ţării Româneşti şi raporturile sale cu Regatul Ungariei340 17.4.„Cursa mişelească" a Iui Basarab (1330) şi ecourile sale documentare ungare344 17.5.„Relele năravuri" româneşti: alte „rebeliuni" şi „necredinţe" reflectate în memoria colectivă356 18.„Cum îi zic românii, în vorbirea poporului": onomastică şi toponimie românească363 19.Românii faţă de biserica apuseană şi biserica apuseană faţă de români373 19.1.„într-o ţară fără lege şi ordine": criza credinţei şi a bisericii apusene în Ungaria la finele secolului al Xlll-lea374 19.2.„Mai mult de a treia parte a ţării era pătrunsă de obiceiul cel sfânt" sau proporţia catolicilor din Ungaria381 19.3 „Starea nenorocită şi decăzută a pomenitei Ţări a Ungariei": criza de la începutul secolului al XlV-lea383 19-4- între moarte şi convertire: absolviri de păcate pentru vechii „creştini" şi dijme grele pentru noii convertiţi387 19.5.„Marea trupă de români": reacţii ale „schismaticilor" în secolul al XlV-lea 396 19.6.„Lăţirea credinţei celei drepte": succese pe calea convertirii românilor (până la 1366) 401 19.7.Călătoria împăratului loan al V-lea Ia Buda (1365-1366) - prilej de unire religioasă ori de adâncire a dezbinării?404 19.8.Noi „schismatici" aduşi „pe calea adevărului" - sporirea acţiunii catolice după 1366 410 19.9.„Cruciade" contra „ereticilor şi schismaticilor încăpăţânaţi"417 20.De la acceptare la excludere: românii şi adunările de stări ale Transilvaniei din secolele XIII-XIV. 425 20.1.„Pentru reformarea situaţiei locuitorilor": Adunarea Generală a Transilvaniei din 1291 425 20.2.„Toţi prelaţii, baronii, nobilii, secuii, saşii, românii", adunaţi la Turda în 1355 434 20.3.Privilegiul regal solemn de Ia 1366: „contra răufăcătorilor de orice naţiune, anume români"445 21.Urmările excluderii „schismaticilor", a „cnezilor" şi a „valahilor" dintre stări în Evul Mediu465 încheiere475 Demnitari (slujitori) români sau de origine română din Transilvania şi Ungaria (în secolele XIII-XIV)481 Cronologie esenţială483 Bibliografie485 Index499.
    ISBN 9786067971163

    I Socaciu, Ștefan(fotografii)
    II Nacu, Andrei(hartă)
    III Pop, Ioana(indice de nume)
    IV Chira, Alexandra(indice de nume)
    V Dâncu, Vasile George(editor)

    1. Istorie
    2. Sec. XIII
    3. Sec. XIV
    4. Români
    5. Români (ca minoritate naţională)
    6. Ungaria (ca regat al Austro-Ungariei)

94(=135.1)(439)"12/13"

010 __ $a9786067971163
035 __ $a94(=135.1)/P82
035 __ $aC.III.12122
035 __ $a94(=135.1)/P78 • C.III.12122
101 _0 $arum
102 __ $aRO
200 _0 $a”Din mâinile valahilor schismatici... ” $bCarte tipărită $eRomânii şi puterea în Regatul Ungariei medievale (secolele XIII-XIV)
205 __ $aediția a 2-a
205 __ $arevăzută, adăugită și ilustrată
210 _# $aCluj-Napoca $cȘcoala Ardeleană $d2017
215 __ $a530 p., [1]f.h. $cfoto. col., h.
225 _0 $aSerie de autor Ioan-Aurel Pop
299 __ $a”Din mâinile valahilor schismatici... ” : Românii şi puterea în Regatul Ungariei medievale (secolele XIII-XIV)
300 __ $aCronologie esențială. Index
300 __ $aBibliogr. p.485-497
330 __ $aIntroducere9 1. Cum ar putea fi înţeles mecanismul puterii în Evul Mediu13 2.0 precizare: de ce au românii şi ţara (ţările) lor două nume21 2.1.Dualitatea numelor de vlah şi român în context istoric general21 2.2.Rumân şi român; conştiinţa romanităţii românilor în Evul Mediu25 2.3.Atestări ale etnonimului român/ rumân (secolele XIl-XVI)27 2.4.Ţările românilor: Vlahii (Valachiae) sau Ţări Româneşti (Romaniae)30 2.5.Atestări ale denumirii de limbă română33 2.6.Credinţa ortodoxă - religia valahă sau română35 2.7.Alte sensuri şi utilizări ale numelui etnic al românilor37 2.8.Vechimea numelui de Ţara Românească; legătura sa cu numele de România:39 3.Cadrul istoric general43 3.1.Europa Sud-Estică în secolele XIII-XIV 43 3.2.între grandoare şi decadenţă: Ungaria în ultimul secol arpadian şi în noul secol angevin48 4.Ceilalţi şi puterea: etnii şi confesiuni în Ungaria şi Transilvania medievală (până în secolul al XlV-lea)63 4.1.Preliminarii63 4.2.Ungurii din jurul anului 90065 4.3.Tradiţia scrisă despre structura etnică a Panoniei şi a Transilvaniei în perioada premaghiară. Locul românilor în acest context68 4.4.Formele apariţiei românilor în izvoare până în secolul al XlV-lea71 4.5.Noi grupuri de populaţie venite în Ungaria arpadiană (secolele XII-XIII).'74 4.6.Imaginea generală a etniilor din Ungaria în secolele IX-XIV78 4.7.„Creştini", „schismatici", evrei, islamici şi alţi „păgâni": confesiunile din Ungaria până la începutul secolului al XlV-lea79 4.8.„Cât a fost de credincios şi de recunoscător Domnului": politica religioasă a lui Ludovic I şi rezultatele sale85 4.9.Concluzii89 5.„Stăpâni de o mie de ani": imaginea vechimii românilor după documente oficiale91 6.Cruciada a IV-a (1203-1204) sau metoda occidentală de eradicare a „schismei"103 6.1.Programul Sfântului Scaun de refacere a unităţii bisericeşti105 6.2.Percepţia actului de la 1204 în mentalitatea publică bizantină106 6.3.Politica lui Inocenţiu al IIl-lea (şi a succesorilor săi): punerea bisericii Răsăritului sub egida bisericii romane107 6.4.De ce trebuia eradicată „schisma" (în viziunea lui Inocenţiu al 11l-lea)107 6.5.„Nu li se permite mădularelor bisericii romane să nu se supună obiceiului ei": căi de urmat şi obstacole în legătură cu supunerea Răsăritului109 6.6.Politica religioasă din regiunile estice dominate e cruciaţii „latini"110 6.7.Politica apuseană în alte state din Commonwealth-ul bizantin111 6.8.Politica Romei privind biserica şi populaţia răsăriteană din Regatul Ungariei113 6.9.Concluzii117 7.Elita românilor din Transilvania şi vecinătate în secolele X-XIII - proprietari, luptători şi conducători politici119 7.1.Proprietari români deposedaţi în secolul al Xlll-lea 120 7.2.Militari români în secolul al Xlll-lea 125 7.3.Lideri politici români în „ţările" lor (secolul al Xlll-lea) 126 7.4.De ce sunt consemnaţi în scris atâţia români după 1200? 131 8.Feudalism transilvan (ungar) sau organizare sui-generis?133 9.Pământul şi puterea: mecanismul stăpânirii oficiale a moşiilor în Regatul Ungariei145 10.Cnezii şi statutul lor de conducători şi stăpâni în lumea românească161 10.1.Forma numelui de cnez161 10.2.„Kenezul era în secolele precedente proprietar independent şi cap al poporului supus jurisdicţiunii sale"163 10.3.Semnificaţia stăpânirii cneziale165 io.4.Supuşiicnezi!orsauoameniiderânddinsate173 10.5.Conştiinţa de stăpâni a românilor (cnezilor) şi manifestările ei176 10.6.„Fapte bărbăteşti de credinţă": calitatea de luptători (militari) a cnezilor194 10.7- „Să fie judecat după legea românilor": atribuţiile judecătoreşti ale cnezilor208 10.8.„Pentru iertarea greşelilor cnezului Balea": cnezii ca patroni ai bisericilor răsăritene215 10.9.Cnezii români şi organizaţiile lor politice: districtele (ţările) româneşti221 11.„în adevăratele, dreptele şi vechile lor hotare": temeiurile stăpânirii cnezilor şi a nobililor români227 12.„Libertăţi, folosinţe, slujbe şi îndatoriri" ale cnezilor şi ale satelor cneziale249 13.Lipsirea de putere: cnezi deposedaţi şi sate româneşti supuse261 14.Cum au trăit românii cu ungurii, cu saşii şi cu secuii în Evul Mediu277 14.1.Diferenţele etnice277 14.2.Românii şi secuii283 14.3.Enclave străine şi reacţii contra lor286 14.4.Români, cumani, unguri şi saşi288 15.„Oaspeţii noştri credincioşi": imaginea veneticilor sau a străinilor în Transilvania şi Ungaria301 16.Români plecaţi, români veniţi sau mobilitatea medievală limitată313 17.Imaginea ţărilor române în conştiinţa ungară şi impactul ei asupra statutului românilor transilvani323 17.1.„Ţara noastră de peste munţi": planul politic şi militar ungar privind ţările române323 17.2.Disputa pentru Ţara Haţegului dintre voievozii români şi regii ungari în secolul al Xlll-lea29 17.3.Formarea Marelui Voievodat al Ţării Româneşti şi raporturile sale cu Regatul Ungariei340 17.4.„Cursa mişelească" a Iui Basarab (1330) şi ecourile sale documentare ungare344 17.5.„Relele năravuri" româneşti: alte „rebeliuni" şi „necredinţe" reflectate în memoria colectivă356 18.„Cum îi zic românii, în vorbirea poporului": onomastică şi toponimie românească363 19.Românii faţă de biserica apuseană şi biserica apuseană faţă de români373 19.1.„într-o ţară fără lege şi ordine": criza credinţei şi a bisericii apusene în Ungaria la finele secolului al Xlll-lea374 19.2.„Mai mult de a treia parte a ţării era pătrunsă de obiceiul cel sfânt" sau proporţia catolicilor din Ungaria381 19.3 „Starea nenorocită şi decăzută a pomenitei Ţări a Ungariei": criza de la începutul secolului al XlV-lea383 19-4- între moarte şi convertire: absolviri de păcate pentru vechii „creştini" şi dijme grele pentru noii convertiţi387 19.5.„Marea trupă de români": reacţii ale „schismaticilor" în secolul al XlV-lea 396 19.6.„Lăţirea credinţei celei drepte": succese pe calea convertirii românilor (până la 1366) 401 19.7.Călătoria împăratului loan al V-lea Ia Buda (1365-1366) - prilej de unire religioasă ori de adâncire a dezbinării?404 19.8.Noi „schismatici" aduşi „pe calea adevărului" - sporirea acţiunii catolice după 1366 410 19.9.„Cruciade" contra „ereticilor şi schismaticilor încăpăţânaţi"417 20.De la acceptare la excludere: românii şi adunările de stări ale Transilvaniei din secolele XIII-XIV. 425 20.1.„Pentru reformarea situaţiei locuitorilor": Adunarea Generală a Transilvaniei din 1291 425 20.2.„Toţi prelaţii, baronii, nobilii, secuii, saşii, românii", adunaţi la Turda în 1355 434 20.3.Privilegiul regal solemn de Ia 1366: „contra răufăcătorilor de orice naţiune, anume români"445 21.Urmările excluderii „schismaticilor", a „cnezilor" şi a „valahilor" dintre stări în Evul Mediu465 încheiere475 Demnitari (slujitori) români sau de origine română din Transilvania şi Ungaria (în secolele XIII-XIV)481 Cronologie esenţială483 Bibliografie485 Index499
606 _0 $aIstorie
606 _0 $aSec. XIII
606 _0 $aSec. XIV
606 _0 $aRomâni
606 _0 $aRomâni (ca minoritate naţională)
606 _0 $aUngaria (ca regat al Austro-Ungariei)
675 __ $a94(=135.1)(439)"12/13"
686 __ $a929/94
700 _0 $aPOP, IOAN-AUREL
702 _0 $4fotografii $aSocaciu, Ștefan
702 _0 $4hartă $aNacu, Andrei
702 _0 $4indice de nume $aPop, Ioana
702 _0 $4indice de nume $aChira, Alexandra
702 _0 $4editor $aDâncu, Vasile George
975 __ $a94 $a(439) $a(=135.1) $a"12/13"
Barcode/Nr. Inventar Număr/Ediție Localizare Regim resursa Disponibil Cota
1. 546409 / 546409 A Împrumut Da 94(498)
2. 546408 / 546408 L Împrumut la sala de lectură Da 94(498)
Gestiune Regim imprumut Ex. Acțiune
A Împrumut 1
L Împrumut la sala de lectură 1

Disponibile: 2

Lăsați un comentariu