299 __ $aIstoria filosofiei antice vol. 8 : Plotin şi neoplatonismul păgân
955 __ $a1
200 __ $aIstoria filosofiei antice $hvol. 8 $fGiovanni Reale $gtraducere din limba italiană de Cristian Şoimuşan $bCarte tipărită $iPlotin şi neoplatonismul păgân
700 __ $aREALE, GIOVANNI
702 __ $4traducător $aŞoimuşan, Cristian
010 __ $a9789731418001
035 __ $a1/R35
675 __ $a14(100)(091)
675 __ $a141.131
675 __ $a165.72
606 __ $aIstoria filosofiei
606 __ $aFilosofie greacă clasică
606 __ $aFilosofie (sisteme filosofice)
606 __ $aPlotin (opera)
606 __ $aNeoplatonism
606 __ $aScepticism (filosofie)
686 __ $a1
102 __ $aRomania
210 __ $aBucureşti $cGalaxia Gutenberg $d2019
215 __ $a266 p.
225 __ $aPhronesis
330 __ $aCuprins Prefaţă 4 PLOTIN ŞI NEOPLATONISMUL PĂGÂN9 SECŢIUNEA ÎNTÂI: Geneza neoplatonismului: de la Şcoala lui Ammonius în Alexandria la Şcoal Plotin în Roma 11 I.Ammonius Saccas şi Şcoala lui din Alexandria12 1.Enigma iscată în jurul lui Ammonius Saccas13 2.Mărturiile lui Hierocles şi ale lui Nemesius despre gândirea lui Ammonius17 3.Discipolii lui Ammonius21 II.Şcoala de la Roma a lui Plotin şi geneza „Enneadelor”23 1.De la Alexandria la Roma25 2.Caracteristicile şi finalitatea Şcolii plotiniene28 III Reluarea şi încheierea „celei de-a doua navigări”31 1.Legătura dintre Plotin şi filosofii de dinaintea lui31 2.Plotin adevereşte şi duce la dezvoltare deplină argumentele medioplatonismului şi ale neopitagorismului34 3.Legăturile dintre Plotin, gândirea occidentală, Philon din Alexandria, gnoză şi creştinism37 4.Punctele de referinţă ale gândirii plotiniene, legăturile lor cu speculaţia precedentă şi noutatea pe care o aduc41 5.Metoda lui Plotin44 IV. Metodele posibile pentru interpretarea şi expunerea gândirii plotiniene49 1.Interpretările propuse de către istoricii filosofiei49 2.Calea urmată în prezentarea de faţă51 3.Articulaţiile sistemului52 SECŢIUNEA A DOUA: Sistemul lui Plotin în fundamentele şi structura sa55 I. Prima ipostază: Unul57 1.Demonstraţie preliminară a existenţei Unului şi. a celor trei ipostaze57 2.Infinitudinea, transcendenţa absolută şi inefabilitatea Unului61 3. Caracteristicile pozitive ale Unului64 4.Unul ca activitate liberă ce se produce de la sine68 5.Procesia tuturor lucrurilor clin Unu72 II.A doua ipostază: „Nous” sau Spiritul81 1.Raportul dublu ce leagă Unul şi Spiritul81 2.Spiritul ca Fiinţă, Gândire şi Viaţă84 3.Spiritul ca „univers inteligibil”87 4.Categoriile lumii inteligibile95 III.A treia ipostază: Sufletul97 1.Procesia Sufletului din Spirit şi raportul dublu dintre Suflet şi Spirit97 2.Caracteristicile esenţiale şi rolul fundamental al Sufletului în sistemul plotinian100 3.Sufletul şi poziţia lui intermediară103 4.Pluralitatea Sufletului105 5.Suflet, physis şi logos108 IV.Procesia sensibilului din inteligibil. Semnificaţia şi valoarea universului fizic112 1.Problema deducerii lumii, fizice113 2.Procesia materiei din lumea sensibilă şi trăsăturile ei114 3.Formele şi planul raţional al lumii, geneza şi raporturile lor cu materia119 4.Naşterea timpului122 5.Geneza corporalului şi a spaţialitaţii; natura lor125 6.Pozitivitatea lumii corporale125 V.Originile, natura şi destinul omului129 1.Omul anterior coborârii sale în lumea corporală129 2.Coborârea în corpuri130 3.Omul şi raporturile dintre suflet şi corp133 4.Activităţile şi funcţiile sufletului136 5.Omul şi libertatea lui141 6.Destinele escatologice ale sufletului şi scopul suprem al omului143 7.Reformarea tablei de valori146 8.Căile de reîntoarcere la Absolut147 9.Reunificarea în Unu151 10.Extazul156 VI.Natura şi originalitatea metafizicii plotiniene161 1.Metafizica plotiniană nu este nici pur şi simplu un emanaţionism de tip oriental, nici panteism, nici creaţionism161 2.Libertatea Unului, „procesia” şi „reîntoarcerea”164 3.„Contemplaţia creatoare”167 SECŢIUNEA A TREIA: Dezvoltările ulterioare ale neoplatonismului şi sfârşitul filosofici antice greco-păgâne173 I.Privire de ansamblu asupra Şcolilor, reprezentanţilor şi tendinţelor neoplatonismului175 1.Câteva lămuriri metodologice referitoare la reconstituirea istoriei neoplatonismului175 2.Şcolile şi reprezentanţii neoplatonismului176 3.Diferitele tendinţe ale Şcolilor neoplatoniciene179 II.Discipolii cei mai apropiaţi ai lui Plotin183 1.Amelios183 2.Porfir185 III.lamblichos şi Şcoala siriacă197 1.lamblichos şi noul curs al filosofici neoplatoniciene197 2.Metafizica şi teologia lui lamblichos203 3.lamblichos şi teurgia207 4.Canoanele interpretării textelor autorilor clasici210 5.Theodoros din Asine şi ceilalţi discipoli ai lui lamblichos211 IV.Şcoala din Pergam215 1.Trăsăturile şi membrii Şcolii din Pergam215 2.Iulian (Apostatul)216 3.Sallustius219 V.Proclos şi Şcoala din Atena221 1.Originile Şcolii din Atena221 2.Predecesorii lui Proclos: Plutarh din Atena, Syrianus şi Domninus223 3.Proclos şi sinteza lui filosofico-religioasă226 4.Structura incorporalului, sau sistemul ipostazelor la Proclos ..229 5.Legile care guvernează procesia realităţii din Unu, potrivit lui Proclos235 6.Virtutea teurgică241 7.Omul şi întoarcerea lui la Absolut242 8.Succesorii lui Proclos: Marinus, Isidorus, Damascius şi Simplicius244 VI.Cea de-a doua Şcoala neoplatoniciană din Alexandria249 1.Trăsăturile ultimei faze a neoplatonismului alexandrin249 2.Gânditorii neoplatonicieni alexandrini şi intersectarea platonismului cu creştinismul251 3.Comentatorii neoplatonicieni alexandrini253 VII.Indicii despre neoplatonidenii din Occidentul latin255 VIII.Sfârşitul filosofici antico-păgâne257 1.Edictul lui lustinian şi interdicţia ca păgânii să mai predea în public257 2.Soarta neoplatonicienilor Şcolii din Atena după edictul lui lustinian259
101 __ $arum