299 __ $aIstoria pedagogiei : cu specială privire asupra învăţământului popular
920 __ $a118448
955 __ $a1
200 __ $aIstoria pedagogiei $ecu specială privire asupra învăţământului popular $epentru folosinţa şcoalelor normale, seminariilor şi învăţătorilor (conform ultimei programe analitice) $fVirgil Tempeanu, profesor de limba germană și filosofie la Liceul „N. Gane”, directorul Șc. Normale Folticeni $bCarte tipărită
700 __ $aTEMPEANU, VIRGIL
035 __ $a37/T35
675 __ $a37(100)(091)
686 __ $a37
606 __ $aÎnvăţământ (istoric)
606 __ $aÎnvăţământ (pe glob)
606 __ $aÎnvăţământ (principii didactice)
606 __ $aPedagogie (istorie)
606 __ $b261-263 $aCreangă, Ion (varia)
606 __ $aEducaţie (ca instrument al dezvoltării sociale)
101 __ $arum
102 __ $aRomania
205 __ $aEd. a 3-a, revăzută şi mărită
210 __ $aCraiova $cScrisul Românesc $d1930
215 __ $a288 p. $cil., portr. facs.
300 __ $aDonaţie VASILIU PAUL (Nr.inv. 510978)
330 __ $aCUPRINSUL: Prefaţă, ediţia I-a / 3; Prefaţă, ediţia Il-a / 5; Prefaţă, la ediţia IlI-a / 6; Introducere: Definiţie. Pentru ce studiem istoria pedagogiei? În câte părţi se împarte istoria pedagogiei / 7; Legătura dintre viaţa socială şi sistemul de educaţie / 9; Raporturile dintre sistemele de educaţie şi stările sociale / 11; În câte părţi se divide istoria pedagogiei. O scurtă ochire asupra istoriei pedagogiei. Educaţia la popoarele ne creştine şi creştine. Creştinismul / 11; I.Practica şi teoria educaţiei la Greci: Concepţia antică despie viaţă. Sparta. Organizaţia cetăţii spartane. Educaţia trupească şi a voinţii. Instrucţia. Părţile bune şi rele ale educaţiei spartane. Atena. Practica educaţiunii la Atenieni. Educaţia fizică, spirituală, morală şi estetică. Educaţia fetelor. Sofiştii / 20; Teoria educaţiei la greci Pitagora (spartan) / 34; Pedagogii atenieni: Socrate, Plato (atenieni) Educaţia după Plato. Idealismul lui Plato. Aristotel. Educaţia după Aristotel. Epicureii. Stoicii / 37; Practica şi teoria educaţiei la Romani. Practica educaţiei. Teoria educaţiei: Seneca. Educaţia e necesară. Ce mijloace are educatorul? Instrucţia. Marcus Quintilianus. (39-99 după Chr.). Disciplina, Educaţia publică şi educaţia privată. Părţile bune şi rele ale educaţiei greco-romane / 48; II.Perioada creştină: Primele şcoli creştine - Şcoli mănăstireşti. Iisus Cristos ca învăţător. Şcoala lui Cristos. Primele şcoli creştine. 1) Familia; 2) Şcoli de catehumeni, 3) Şcoli de catiheţi. Şcolile mănăstireşti. Pedagogii antichităţii creştine. Creştinismul în evul mediu. Carol cel Mare (768-814). Şcoalele burgheze. Învăţătorii ambulanţi. Universităţile / 59; Evul modern. Renaşterea. Educaţia humanistă-Luther (secolele 15 şi 16). Studiile. Hurmaniştii dinainte de reformă / 71; Reforma. Martin Luther (1498, la Eisleben, mort 1546). Jesuiţii şi reforma. Jesuiţii. Realismul. Rabelais. Montaigne. Bacon. Michel de Montaigne (1533-1592). Baco de Verulam (1551-1626). Caracterizarea secolului al XVII-lea / 75; Reformele Pedagogice din secolul XVII. loh. Amos Comoenius (1592 - 1670). Ideile lui pedagogice. Cum trebuie să fie învăţământul. Pedagogia lui Comoenius. Disciplina. Fenelon (1651-1715). Teoria educaţiei. Hermann August Francke (1663-1727) / 90; Mişcarea pedagogică a secolului XVIII. Caracterizarea secolului. Ce atitudine filosofică are Rousseau. Viaţa lui Jean Jacques Rousseau (1712-1778). Opera sa. Emil. Teoria educaţiei. Filantropinismul. Influenţa lui Rousseau. Johann Basedow (1723-1790). Teoria educaţiei. Immanuel Kant (1724-1804). Joh. Wolfgang v. Goethe (1749 - 1832). Fr. Schiller (1759-1805). Timpul nou al educaţiei Pestalozzi. Tendinţa sufletească a secolului al XIX. Ce atitudine ia Pestalozzi faţă de curentele timpului său. Starea poporului Elveţian in timpul lui Pestalozzi. Ce mijloace de îndreptare preconizează Pestalozzi / 105; Educaţia în secolul al 19-lea: Heinrich Pestalozzi (1746-1827). Activitatea în Stans. „Cum îşi învaţă Gertruda copiii (1801).“ Opera lui Pestalozzi. Teoria educaţiei. Încheiere. Bell-Lancaster. Friedrich Froebel (1782-1853). Grădinile de copii. Teoria Educaţiei / 129; Tendinţe noui în educaţia contemporană. Ioh. Fr. Herbart (1776-1841). Teoria educaţiei. Felurile interesului. Cum putem obţine interesul? Educaţia morală. Adolf Diesterweg (1790-1866). Teoria educaţiei. Calităţile învăţământului. Ioseph Jacotot (1777-1840). Teoria educaţiei. Tendinţa utilitaristă a pedagogiei engleze. Herbert Spencer (1820-1903) / 142; Istoricul şcoalelor la Români. Influenţa culturii Greceşti. învăţământul în secolul al 18-lea în Moldova. In Muntenia. Instrucţiunea. Şcoalele primare în secolul XIX. Regulamentul organic. Legislaţia actuală a învăţământului primar. Şcoalele rurale. învăţământul complimentar. Şcoalele normale. Numirea corpului didactic primar. Datoriile învăţătorilor. Controlul învăţământului. Grădinile de copii. Programa. Casa şcoalelor. Şcoala primară în ţările apusului. Franţa. Şcoalele materne şi clasele pentru copii. Şcoalele primare elementare. Şcoalele primare superioare şi cursurile complimentare. Şcoalele pentru ucenici. Şcoalele normale primare. Şcoalele normale primare superioare. Consiliul departamental. Consiliul municipal şcolar. Germania. Şcoalele normale. Părţile bune şl rele ale şcoalei Germane. Suedia, Norvegia, Danemarca. Elveţia. Şcoala primară la Englezi / 156; Şcoala primară in America. Şcoala primară (populară). Importanţa şcoalei în uniunea americană (lectură). (după M. Fisch : Les Etats-Unis en 1861, p. 86) /186; Şcoala primară la popoarele vecine. Şcoala primară în Bulgaria. Şcoala normală. Românii din Bulgaria. Românii din Jugoslavia. Şcoala primară în Austria. Şcoala primară în Bucovina. Şcoala primară în Ungaria. Belgia. Olanda. Portugalia şi Spania. Şcoala primară în Rusia. Şcoala Basarabeană înainte de unire. Şcoala Românească din Macedonia / 192; Literatura didactică la Români. După 1864. O privire în trecut şi în viitor / 207; Lecturi din marii pedagogii. Fenelon. (Educaţia fetelor). Un sfat dat de către Fenelon, arhiepiscop de Cambrai unei dame nobile, asupra educaţiei fiicei sale. Din Cap. VII. (Instruirea femeilor asupra îndatoririlor ce au. Din Cap. VI. (Despre istorioare). Din Cap. XII. (Datoriile femeilor) / 217; Ioh. Amos Comoenius. „Lumea zugrăvită în icoane*, (prefaţă) Din ,Disciplina în şcoală de A. Hermann Francke / 221; Heinrich Pestalozzi. „Cum îşi învaţă Gertruda copii“. (Trad. de autorul acestei cărţi). Burgdorf, în ziua anului nou, 1801. Ultimii ani ai lui Pestalozei (1825-1827) de Cari von Raumer, Profesor la Universitatea din Erlangen. (Traducere de autorul cărţii). O poezie a lui Pestalozzi / 227; Jean Jacques Rousseau din „Emil“ Din ,Cartea III’ Copilăria lui Emil până la 12 ani. Educaţia negativă învăţarea geografiei. Porunca. învăţătura pripită. Din Cartea IV-a, Cunoaşterea oamenilor / 234; Locke. Din „Gândiri despre educaţia copiilor". (Trad. de autorul cărţii). Avantagiile educaţiei in familie (Pag. 173-193). Pedepse şi recompense (Pag. 106-149). Despre calităţile educatorului (Pag. 242-280) / 239; Herbert Spencer. (Din .Despre educaţie*. Bibl. pt. toţi No. 4 - 5). Pedepsele naturale din Educaţia morală, (pag. 23) / 242; Goethe. Din „Anii de pribegie al lui Wilheim Meister". (Cartea 2-a Cap. II) (Traducerea autorului cărţii) / 244; Şcoala din Abbotsholme în Derbyshire (Anglia). Din scrierea „In ce stă superioritatea Anglo-Saxonilor" de Edmond Demolins (pag. 59) / 246; Şcoala primară de Prof. Dr. W. Rein, directorul Seminarului Pedagogic al Univ. din Jena. (Din lucrarea: „Pedagogik im Grundriss") (Trad. de Autor) / 250; Lectură din Literatura Pedagogică Română. Gh. Lazăr, înştiinţare, „Convorbiri Literare" anul 30 pag. 1139). Ion Eliade Rădulescu, prefaţa „Gramaticei Româneşti". Alexandru Odobescu, Din „Un leac pentru copilăria noastră”. G. Sima, din „Şcoala românească din Transilvania", 1915. Învăţământul primar. Şcoalele româneşti până la 1868. Mihail Eminescu ca revizor şcolar. Despre o carte didactică a lui I. Creangă. Despre raporturile între şcoală şi administraţia politică. (Fragmente din diferitele rapoarte). Ion Creangă din „Învăţătorul copiilor*, (partea III. Ed. IX. 1890), Acul şi Barosul/ 252; Chipul cum trebue să purceadă învăţătorul cu şcolarii începători. Regule şi lecţiunl zilnice / 271; Lecturi de pedagogie practică. (Din „Bibliotheque des ecoles normales", Paris). Mijloace de a interesa pe părinţi pentru succesele şcoalei, de E. C. Cazes / 273; Cum poate învăţătorul să-şi prelungească influenţa sa educativă şi dincolo de şcoală. De Betz, inspector al înv. primar francez. (Din revista L’inspection primaire, anul 1900, pag. 427). Cum înțeleg învăţătorii cursurile de adulţi de Feuillerac, institutor. (Din Rapoartele juriului internaţional asupra Expoziţiei din 1900“, pag. 198). Cum se face o lecţie de H. Doliveaux, inspector al Academiei din Oise. (Din „L’inspection academique“, 1900, pag. 120). Plasarea elevilor de Paul Bourdeley, primarul arondismentuiui VIII din Paris. (Din Revue pedagogique" 1895, voi. I, pag. 204). Să rămânem învăţători primari. l. Carre inspector general onorar. (Extras din ,Anuarul învăţ. primar" francez din anul 1892, pag. 363)/ 274; Rânduri către un învăţător (adaptare) / 283.