299 __ $aOpera şi drama
920 __ $a68368
975 __ $a782 $a792.4 $a82.09 $a-2
955 __ $a1
200 __ $aOpera şi drama $fRichard Wagner $gtraducere de Liviu Rusu (pref.) şi Bucur Stănescu $bCarte tipărită
700 __ $aWAGNER, RICHARD
702 __ $4traducător $4prefațator $aRusu, Liviu
702 __ $4traducător $aStănescu, Bucur
035 __ $a78(430)/W14
675 __ $a782
675 __ $a792.4
675 __ $a82.09-2
686 __ $a78/79
606 __ $aMuzică (estetică)
606 __ $aLiteratură universală (dramaturgia)
606 __ $aDramaturgie (critică literară)
606 __ $aWagner, Richard (estetica)
606 __ $aEstetică muzicală
606 __ $aOperă (muzică dramatică)
606 __ $aDramă (teorie literară)
101 __ $arum
102 __ $aRomania
210 __ $aBucureşti $cMuzicală $d1983
215 __ $a304 p. + [2] f. pl.
300 __ $aTitlul original în lb.germană: "Oper und Drama". Conţine şi foaia de titlu a ediţiei 1852.
300 __ $aDonaţie URSACHE PETRU (Nr.inv. 508179)
330 __ $aCuprins Prefaţă5 Notă asupra ediţiei17 Introducerea editorului (FelixGross)23 Prefaţă la ediţia I (Wagner)26 Introducere: Eroarea în genul de artă al operei29 Partea I OPERA ŞI NATURA MUZICII Cap. I. Opera Seria38 Direcţia serioasă şi cea frivolă. Privire istorică asupra operei serioase: Aria, baletul, recitativul, Gluck şi succesorii acestuia Poziţia dependentă a poetului Cap. II. Opera naivă şi cea frivolă46 Mozart Rossini Tranziţia spre Meyerbeer Cap. III. Opera inspirată din melodia populară*56 Weber Auber Cap. IV. Poporul în dramă6!5 De la corul grec pînă la corul de operă. Opera istorică Cap. V. Melodia instrumentală71 Beethoven Berlioz Preluarea acestei melodii în operă ca melodie vocală Cap. VI. Opera modernă cu caracter istoric81 Euryanthe de Weber Meyerbeer „Caracteristica istorică“ Efectul: înrîurire fără cauză Eroarea în genul de artă al operei Cap. VII. Relaţia dintre muzician şi poet97 Sfîrşitul operei Noua naştere a melodiei (Beethoven) Muzica: un organism feminin Poetul: organismul masculin care fecundează muzica Partea II. SPECTACOLUL ŞI NATURA POEZIEI DRAMATICE Introducere: Opera de artă dramatică şi literatura dramatică108 Cap. I. Drama modernă112 Dubla origine a dramei Romanul si Shakespeare Drama greaca şi Racine Drama literară modernă Goethe, Schiller şi succesorii lor Cap. II. Materialul dramei literare moderne: romanul131 Mitul grec şi tragedia Mitul creştin şi legenda Saga germană şi romanul cavaleresc Istoria şi Shakespeare Omul modern şi romanul descriptiv Politica şi jurnalismul Cap. III. Forma dramei literare moderne; individul în stat150 Stat şi individ Mitul lui Oedip ca explicaţie a relaţiilor dintre stat şi individ Statul neagă individualitatea omenească liberă: acesta se răzvrăteşte împotriva lui Cap. IV. Intelect şi sentiment160 Drama modernă reprezintă această luptă a individului împotriva statului; ea se adresează aşadar în primul rînd intelectului, dar comunicarea se adresează în mod necesar sentimentului. Aceasta este posibil în gradul cel mai mare numai în opera de artă dramatică. Cap. V. Materialul operei de artă dramatică: mitul regăsit172 Miracolul, relaţia omului cu natura, mitul regăsit, expresia afectivă pur omenească Cap. VI. Forma operei de artă dramatică: reprezentarea omenescului pur 180 Limbajul verbal (intelect) Limbajul verbal şi limbajul sunetelor, aliteraţia Aliteraţia, limbajul convenţional Limbajul sunetelor (sentiment) Însoţirea intelectului şi sentimentului, limbajul verbal şi limbajul sunetelor, în domeniul omenescului pur Partea III. POEZIA ŞI MUZICA IN DRAMA VIITORULUI Cap. I. Versul şi melodia191 Versul Rima Melodia Cap. II. Versul201 Expresia verbală elevată Accentul Rădăcinile cuvintelor Consonanta (aliteraţia) Vocala (limbajul cuvintelor, limbajul sunetelor) Cap. III. Melodia versului219 Deosebirea dintre poetul cuvintelor şi poetul sunetelor (poet şi compozitor) Melodia versului Relaţia ei cu melodia instrumentală a lui Beethoven Poetul căsătorit cu sunetul Perioada poetico-muzicală (modulaţia) Cap. IV. Orchestra232 Natura armoniei Relaţia poetului şi muzicianului cu melodia justificată muzical Simfonia polifonică Orchestra Contrastul dintre melodia instrumentală şi cea vocală Relaţia melodiei vocale cu orchestra Cap. V. Redarea inexprimabilului prin orchestră247 Gestul Gîndul Presimţirea Cap. VI. Unitatea dramei260 Melodia versului: punctul central Limbajul sunetului: legătura unificatoare Orchestra: organul exprimării verbale care completează unitatea expresiei Elementele melodice: motive dramatice Unitatea expresiei Cap. VII. Drama viitorului272 Nu e vorba de un sistem arbitrar Relaţia dintre poet şi muzician Aceştia nu sînt în mod necesar o singură persoană Capacitatea limbii germane de expresie artistică necesară Inaptitudinea cîntăreţilor germani în această dramă De aceea imposibilitatea interioară de a reprezenta acum această dramă In afară de aceasta, imposibilitatea exterioară: domnia filistinului Artistul priveşte însă spre viaţa viitorului Din nostalgia după această viaţă el crează opera de artă.