299 __ $aHomo Ludens : încercare de determinare a elementului ludic al culturii
975 __ $a008 $a(091) $a(100) $a159.942.32 $a791 $a82.09 $a-22 $a-7
955 __ $a1
200 __ $aHomo Ludens $eîncercare de determinare a elementului ludic al culturii $fJohan Huizinga $gtraducere din olandeză de H.R. Radian $gprefață și notă biobibliografică de Gabriel Liiceanu $bCarte tipărită
700 __ $aHUIZINGA, JOHAN
702 __ $4traducător $aRadian, H.R.
702 __ $4prefațator $4note biobibliografice $aLiiceanu, Gabriel
010 __ $a9789735081898
035 __ $a008/H92
035 __ $aC.II.44617
675 __ $a008(100)(091)
675 __ $a159.942.32
675 __ $a791(100)
675 __ $a82.09-22
675 __ $a82.09-7
686 __ $a0
606 __ $aLiteratură universală (dramaturgia)
606 __ $aDistracţie (divertisment)
606 __ $aDramaturgie (comedii)
606 __ $aDramaturgie (critică literară)
606 __ $aPersonalitate (trăsături)
606 __ $aSubiect (psihologie)
101 __ $arum
102 __ $aRomania
210 __ $aBucureşti $cHumanitas $d2023
215 __ $a345 p.
300 __ $aIndice
300 __ $aBibliogr. p.23-27
330 __ $aCUPRINS PRELIMINARII LA O ÎNŢELEGERE A DEMNITĂŢII JOCULUI ÎN LUMEA CULTURII de Gabriel Liiceanu / 5 NOTĂ BIOBIBLIOGRAFICĂ / 23 NOTA TRADUCĂTORULUI / 29 INTRODUCERE / 35 I.NATURA ŞI IMPORTANŢA JOCULUI CA FENOMEN DE CULTURĂ / 39 Jocul: o noţiune primară şi o funcţie plină de tâlc - Temeiurile biologice ale jocului - Explicaţiile nu sunt concludente - „Hazul“ jocului - A se juca: un act spiritual - Jocul ca mărime culturală - Cultura sub specie ludi - Jocul: o categorie foarte autonomă - Jocul se situează în afara tuturor celorlalte categorii - Jocul şi frumuse¬ţea - Jocul: o acţiune liberă - „Doar“ joacă - O acţiune dezinteresată -Jocul, limitat în timp şi în spaţiu - Spaţiul de joc - Jocul creează ordine - încordare - Regulile jocului: întru totul obligatorii - Puterea jocului de a crea grupuri - Abolirea vieţii obişnuite - Luptă şi spectacol - Jocul sacru realizează ceea ce se înfăţişează - El întreţine ordinea cosmică prin faptul că o întruchipează - Concepţia lui Frobenius cu privire la jocul cultual - Drumul de la emoţie la jocul sacru - Defectul explicaţiei lui Frobenius - Joc şi sfinţenie - Platon numeşte factorul sacru un joc - Locul consacrat: un spaţiu de joc -Sărbătoarea - Acţiunea sacră: formal, un joc - Starea de spirit ludică şi consacrarea - Gradul de seriozitate al acţiunilor sacrale - Echilibru labil între consacrare şi joc - Credinţa şi jocul - Credinţa copiilor şi credinţa sălbaticilor - Metamorfoza jucată - Sfera credinţei primitive - Joc şi mister religios. II.CONCEPEREA ŞI EXPRIMAREA NOŢIUNII DE JOC LA NIVEL LINGVISTIC’/ 76 Noţiunea „joc“ nu este echivalentă în fiecare limbă - O noţiune generală „joc“ devine conştientă abia târziu - Noţiunea „joc“ răspândită uneori în numeroase cuvinte - Cuvintele pentru „joc“ în greceşte - Şi întrecerea e un joc - Cuvintele pentru „joc“ în sanscrită -Cuvintele pentru „joc“ în chineză - Cuvintele pentru „joc“ în limba blackfoot - Deosebiri în limitarea noţiunii de „joc“ - Expri¬marea jocului în japoneză - Concepţia japoneză despre viaţă în formă ludică - Limbile semitice - Latina şi limbile romanice - Limbile germanice - Răspândirea şi diluarea noţiunii de „joc“ - A [se] juca şi a [se] lupta - Jocul mortal - Jocul şi dansul sacrificial - Jocul în înţeles muzical - Jocul în înţeles erotic - Cuvântul şi noţiunea de „seriozitate“ - Seriozitatea: o noţiune complementară - Jocul este noţiunea primară şi primitivă. III.JOCUL ŞI COMPETIŢIA CA FUNCŢII CREATOARE DE CULTURĂ / 101 Cultura ca joc, nu cultura din joc - Numai jocul de societate este rodnic pentru cultură - Jocul antitetic - Valoarea culturală a jocului -Şi întrecerea serioasă rămâne joc - Principalul este câştigul însuşi - Motivul nu este o dorinţă directă de putere - Premiu, miză, câştig - A îndrăzni, şansă, a paria - Câştigul prin înşelăciune -Rămăşag, negoţ condiţionat, asigurare - Alcătuirea antitetică a comunităţii arhaice - Cult şi întrecere - Vechile sărbători chineze ale anotimpurilor - Structura agonală a civilizaţiei chineze - Jocul câştigat determină mersul naturii - Semnificaţia sacră a jocului de noroc - Potlatch - întrecerea în nimicirea propriului bun - Potlatch: o luptă pentru onoare - Temeiurile sociologice ale potlatch-xim - Potlatch-. un joc - Jocul pentru faimă şi onoare - Kula - Onoare şi virtute - Noţiunea arhaică a virtuţii - Virtute şi nobleţe - Turnire satirice - Prestigiu prin etalarea bogăţiei - Lupte arabe vechi pentru onoare - Mofakhara - Monafara - Lupta satirică greacă şi cea germană veche - „Compararea bărbaţilor“ - Gelp şi Gab - Gaber ca joc de societate - Epoca agonală după concepţia lui Burkhardt - Concepţia lui Ehrenberg - Agonul grec în context etnologic - Ludi romane - Semnificaţia agonului - De la jocul competitiv la cultură -Slăbirea funcţiei agonale - In calitatea ludică rezidă explicaţia. IV.JOCUL ŞI JUSTIŢIA / 144 Procesul judiciar ca întrecere - Tribunalul şi spaţiul de joc - Justiţia şi sportul - Justiţia, oracolul, jocul de noroc - Prezicerea destinului -Cumpăna justiţiei - Dike - Destinul şi şansa - Judecata lui Dumnezeu - Competiţia pentru dreptate - Competiţia pentru mireasă -Procesul judiciar şi rămăşagul - Procesul judiciar ca luptă cu ajutorul cuvântului - Lupta eschimosă cu ajutorul tobelor - între¬cerea în insulte şi pledoaria - Formele vechi ale pledoariei - Caracterul ei ludic, contestat în zadar. V.JOCUL ŞI RĂZBOIUL / 161 Lupta ordonată este un joc - în ce măsură este războiul o funcţie agonală ? - Războiul arhaic este în mod precumpănitor o întrecere -Lupta singulară înaintea sau în timpul bătăliei - Lupta singulară a regilor - Lupta singulară judiciară - Duelul particular - Şi duelul este o sentinţă agonală - Războiul arhaic este sacral şi agonal - înnobilarea războiului - Războiul ca întrecere - Puncte de onoare -Amabilităţi faţă de inamic - Stabilirea de comun acord a datei bătăliei - Point d’honneur şi interesul strategic - Ceremonie şi tactică -încălcarea restricţiilor - Elementul ludic în dreptul internaţional -Reprezentări de vieţi eroice - Ruskin pe urma războiului - Valoarea culturală a idealului cavaleresc - Jocul cavalerismului. VI. JOCUL ŞI ÎNŢELEPCIUNEA / 185 întrecerea în înţelepciune - Cunoaşterea lucrurilor sfinte - Con¬cursul enigmistic - Ghicitori cosmice - înţelepciunea sacră ca operă de artă - Ghicitoarea şi recolta - Ghicitoarea de supravieţuire - Duel de întrebări pentru salvarea vieţii - Natura soluţiilor - Amuzament şi doctrină consacrată - Alexandru şi gimnosofiştii - Dialogul de întrebări - întrebările regelui Menandru - Duelul enigmistic şi catehismul - întrebările împăratului Frederic II - Enigmistica şi filozofia - Caracterul enigmistic al filozofiei timpurii - Mit şi filozo¬fie - Cosmosul ca luptă - Procesul cosmic ca proces judiciar. VIL JOCUL ŞI POEZIA / 204 Sfera poeziei - Poezia: o funcţie vitală a culturii - Vates - Poezia s-a născut în joc - Jocul poetic social - Inga fuka - Pantun - Hai-kai - For-mele luptei poetice - Les Cours d’amour - Probe poetice - Improvizaţia - Doctrinele în formă poetică - Texte juridice poetice -Poezia şi dreptul - Conţinutul poetic al mitului - Mitul poate fi serios? - Mitul reprezintă o fază ludică a culturii - Tonul Eddei noi - Toate formele poetice sunt forme ludice - Motivele poetice şi motivele ludice - Poezia exercitată în întrecere - Limbajul poetic este un limbaj ludic - Metafora poetică şi jocul - Obscuritatea poetică - Lirica este de felul ei obscură. VIII. FUNCŢIA IMAGINAŢIEI / 227 Personificarea - Gigantul ancestral - Este oare personificarea vreodată întru totul serioasă ? - Alegorie scolastică sau concepţie primitivă ? -Figuri abstracte - Sărăcia la Sfântul Francisc - Valoarea ideatică a alegoriilor medievale - Personificarea ca habitus general - Oameni şi zei cu chip de animale - Elementele poeziei sunt elemente ludice -Exagerarea lirică - Exorbitantul - Drama ca joc - Originea agonală a dramei - Atmosfera dionisiacă. IX. FORMELE LUDICE ALE FILOZOFIEI / 241 Sofistul - Sofistul şi omul miraculos - Importanţa pentru cultura helenică - Sofismul: un joc - Sofismul şi ghicitoarea - Originea dialogului filozofic - Filozofi şi sofişti - Filozofia: un joc al tinereţii -Sofişti şi retori - Temele retoricii - Disputaţia - Disputele medievale - Academia curţii lui Carol cel Mare - Şcolile din secolul al Xll-lea - Abaelard ca orator - Forma ludică a activităţii şcolare -Epoca polemicilor. X.FORMELE LUDICE ALE ARTEI / 256 Muzica şi jocul - Caracterul ludic al muzicii - Preţuirea muzicalului lipseşte - Muzica: relaxare spirituală - Aristotel despre natura şi valoarea muzicii - Caracterul imitativ al muzicii - Preţuirea muzicii -Funcţia socială a muzicii - Elementul competitiv în muzică - Dansul este joc pur - Arte muzicale şi arte plastice - Limitările artei plastice - Prea puţin loc pentru factorul ludic - Calitatea sacrală a operei de artă - Factorul competitiv în arta plastică - Opera de artă ca motiv literar - Dedal - Probă şi ghicitoare - întrecerile în realitate - Competiţia în arta plastică - Utilitate sau joc ? XI.CIVILIZAŢII ŞI EPOCI SUB SPECIE LUDI/277 Factorul ludic în civilizaţiile târzii - Natura culturii romane - Elementul arhaic al civilizaţiei romane - Statul roman pe temelii primitive - Trăsături de corupţie în civilizaţia imperiului roman - Ideea de imperiu roman - Pâine şi jocuri - Public spirit sau spirit potlatch ? - Ecourile factorului ludic antic - Elementul ludic al culturii medievale - Elementul ludic al culturii renascentiste - Tonul Renaşterii - Umaniştii - Conţinutul ludic al barocului - îmbră¬cămintea din secolul al XVII-lea - Peruca - Pudra, cârlionţul şi nodul - Rococo-ul - Factorul ludic în politica secolului al XVIII-lea -Spiritul secolului al XVIII-lea - Arta secolului al XVIII-lea - Con-ţinutul ludic al muzicii - Romantism şi sentimentalism - Romantismul s-a născut în joc - Gradul de seriozitate al idealurilor de viaţă mărturisite - Sentimentalismul este seriozitate şi totuşi joc - Seriozitatea domină în secolul al XlX-lea - Dezumflarea elementului ludic - îmbrăcămintea în secolul al XlX-lea - Costumul feminin - Seriozitatea secolului al XlX-lea. XII.ELEMENTUL LUDIC AL CULTURII ACTUALE / 306 Actual: un termen elastic - Sportul - Activitatea sportivă organizată -Sportul părăseşte sfera sportivă - Jocurile ne-atletice ca sport - Bridge - Viaţa oamenilor de afaceri adoptă anumite trăsături ludice -Recordul şi competiţia - Elementul ludic al artei moderne - Preţuirea sporită a artei - Pierderea şi câştigul factorului ludic în artă - Conţinutul ludic al ştiinţei modeme - Tendinţe ludice ştiinţifice - Conţinutul ludic al vieţii sociale şi politice - Puerilismul -Spiritul adolescentin îşi cântă victoria - Puerilismul nu e totuna cu jocul - Conţinutul ludic al politicii - Moravuri ludice par¬lamentare - Partide politice - Politica internaţională - Dreptul inter¬naţional şi regula jocului - Factorul competitiv în războiul modern -în aparenţă: pierderea elementului ludic - Războiul: un joc? - Elementul ludic este indispensabil - Oare orice este omenesc este joc ? - Proba judecăţii morale - încheiere. INDICE / 333 345