299 __ $aŞtiinţele umaniste : o panoramă a cunoaşterii
920 __ $a96864
955 __ $a1
200 __ $aŞtiinţele umaniste $eo panoramă a cunoaşterii $fJean-Francois Dortier $gtraducere: Mărgărita Vavi Petrescu $bCarte tipărită
700 __ $aDORTIER, JEAN-FRANCOIS
702 __ $4traducător $aVavi Petrescu, Mărgărita
010 __ $a9738540542
035 __ $a0/D70
035 __ $aC.III.9712
675 __ $a001(036)
686 __ $a0
606 __ $aIstoria ideilor
606 __ $aŞtiinţe umaniste
606 __ $b17-56 $aAntropologie culturală
606 __ $b57-92 $aLingvistică (istoric)
606 __ $b93-136 $aPsihologie (istoric)
606 __ $b137-168 $aPsihopatologie
606 __ $b169-198 $aŞtiinţe cognitive
606 __ $b199-222 $aPsihologie socială
606 __ $b223-268 $aSociologie
606 __ $b269-304 $aEconomie (teorii şi curente)
606 __ $b305-320 $aPreistorie (primii oameni)
606 __ $b321-344 $aIstorie (principii fundamentale)
606 __ $b345-358 $aGeografie (ştiinţa)
606 __ $b359-396 $aFilosofie (sisteme filosofice)
101 __ $arum
102 __ $aRomania
210 __ $aBucureşti $cŞtiinţelor Sociale şi Politice $d2006
215 __ $a418 p.
300 __ $aIndex
330 __ $aCuprins INTRODUCERE5 Introducere7 Explorînd un univers de cunoştinţe7 Un proiect fondator9 Formarea galaxiilor disciplinare11 în secolul al XX-lea: O creştere spectaculoasă12 Cîte diviziuni?12 Arborescenţa cunoştinţelor13 Un arsenal de metode14 De la teorie la practică14 Către un pluralism explicativ14 Ghid de lectură15 ANTROPOLOGIA ÎN INTERIORUL SOCIETĂŢILOR17 Descoperirea naturii umane19 Invariabilitate şi diversitate a culturilor19 Fundamentarea societăţilor19 Privire asupra celuilalt şi... asupra propriei persoane20 Istorie şi curente ale antropologiei21 Evul Mediu şi Renaşterea: privire asupra „sălbaticilor“21 Secolul al XVIII-lea: naşterea unei „ştiinţe a omului“23 Antropologia în accepţiunea naturaliştilor23 O antropologie filosofică23 Primele expediţii etnografice24 O nouă privire asupra condiţiei umane25 De la secolul XIX la secolul XX: de la revoluţie la structură25 Evoluţionismul: mersul înainte al societăţilor26 Antropologia socială şi culturală28 Şcoala difuzionistă: descoperirea ariilor culturale29 Culturalismul: personalitatea este făurită de cultură30 Funcţionalismul: la ce servesc instituţiile?31 Antropologia şi etnologia franceză33 Cîteva tendinţe ale antropologiei actuale36 Ecologie culturală, sociobiologie, neoevoluţionism36 Antropologie „interpretativă“37 Rudenie, putere, religie39 Studiul societăţilor primitive39 Antropologia rudeniei43 Prohibiţia incestului şi exogamia43 Studiul căsătoriei şi al altor forme de alianţă43 Studiul filiaţiei45 Sistemele de rudenie: „Tu eşti fratele meu“45 Antropologie politică: Origine şi forme de putere46 Tipuri de organizare politică47 Geneza statului49 Religii, rituri, mituri, gîndire primitivă50 Naşterea religiilor50 Miturile52 Magia şi secretele ei54 Gîndirea sălbatică55 LINGVISTICA SECRETELE LIMBAJULUI.....57 Enigmele limbajului59 Natura, originea şi istoria limbajelor61 Comunicarea animală61 Căile de comunicare: văz, pipăit, miros, auz61 Despre ce vorbesc animalele?63 Limbajul uman şi limbajul animal63 Dubla articulare a limbajului64 Creativitatea umană64 Misterele Turnului Babei, evoluţie şi varietate a limbilor67 Limbile lumii67 Originile obscure ale limbii indo-europene 68 Limbajul şi modul său de funcţionare71 în căutarea unei algebre a limbajului71 Anatomia şi fiziologia limbii72 Fonologia: ştiinţa sunetelor72 Funcţiile limbajului după Roman Jakobson74 în căutarea unei gramatici universale75 Noam Chomsky şi gramatica generativă75 Impasul formalismului76 Vorbirea şi utilizările ei77 Pragmatica: puterea de acţionare a cuvintelor77 Austin şi actele de limbaj77 Critica pragmaticii78 Analiza conversaţiei: cum comunică oamenii78 Sociolingvistica: variaţia limbajului în funcţie de mediu80 Comunicarea şi misterele ei81 Mesajul este adesea echivoc81 Modelul telegrafic al comunicării81 Metacomunicarea şi nivelurile de comunicare82 Semiologia şi semnele ambigue82 Implicitul în conversaţie84 Forţa canalului84 Receptorul nu este niciodată pasiv85 Psihologie cognitivă şi filtre mentale85 Mass-media şi (modestul) ei impact86 Interesele implicite ale comunicării86 A informa sau a distra?87 Poziţionarea de sine87 Comunicarea persuasivă87 Reglarea comunicării88 O miză filosofică şi practică89 Expunerea sau arta de a povesti întîmplări90 Ce este o povestire?90 O punere în scenă90 O intrigă90 Secretul de fabricaţie al povestirilor91 Cînd cititorul creează din nou povestirea91 PSIHOLOGIA MISTERELE PSIHISMULUI93 Cele trei înfăţişări ale psihologiei95 Misterele gîndirii98 Percepţia, un filtru al realităţii98 Trierea informaţiei: efectul „cocktail party“100 Teoria Gestalt sau punerea în formă a lumii100 Viziunea în trei timpi a lui David C. Marr102 Memoria şi secretele ei103 Tipurile de memorii+104 Trecutul reconstruit104 Memorie şi motivare: „efectul Zeigamik“106 învăţarea şi legile ei107 Există mai multe moduri de a învăţa107 învăţarea în societate: modele şi eroi108 Inteligenţa şi arta de a gîndi109 Abordarea psihometrică: IQ 110 Abordarea dezvoltării stadiale110 Există mai multe forme de inteligenţă?114 Teoria triarhică a lui Robert J. Sternberg114 Howard Gardner şi inteligenţele multiple115 Rezolvarea problemelor şi inteligenţa artificială115 Viata afectivă116 Motivaţiile, resorturi ale comportamentului116 „Nevoile primare“, şi totuşi nu chiar atît de primare116 „Centrul plăcerii“116 Dorinţa de a cunoaşte sau libido sciendi117 Sexualitatea şi legea seducătoare a dorinţei119 Ataşamentul, o nevoie specifică119 Motivaţiile sociale: realizarea de sine120 Piramida nevoilor121 O filosofie a pasiunilor121 împletirea mobilelor umane122 Faţa ascunsă a emoţiilor122 „Rîzi şi vei fi fericit“: ipoteza James-Lange123 Cum se joacă oamenii de-a frica124 La ce servesc emoţiile?124 Există un IQ emoţional?125 Supărarea şi mila125 Personalitatea128 Numeroasele tratate despre personalitate128 Două raporturi faţă de lume: cel introvertit şi cel extravertit129 Diverse abordări în psihologie132 Abordarea biologică132 Abordarea comportamentală133 Abordarea cognitivă133 Abordarea psihanalitică134 PSIHOPATOLOGIA ÎN INIMA DEMENŢEI137 Maladiile mentale139 înfăţişările nebuniei139 Autismul: cazul micuţului Luc139 Schizofrenia sau spiritul divizat140 Delirul paranoic141 Tulburările obsesionale compulsive: de la „omul cu şobolani“ la „omul care aude glasuri“142 Tulburările bipolare: maniacul depresiv143 Cîteva tulburări exotice144 Cum se clasează tulburările mentale144 Psihanaliza şi destinul ei147 O psihologie a profunzimilor147 Teoria pulsiunilor150 Teoria personalităţii153 Istoria mişcării psihanalitice153 Disidenţe şi sciziuni: A. Adler şi C.G. Jung154 Linii de dezvoltare155 Critici şi interogări156 Este psihanaliza ştiinţifică?157 La ce serveşte tratamentul?157 Ce viitor i se rezervă psihanalizei?157 Nebuloasa psihoterapiilor160 Avîntul noilor terapii160 Psihoterapiile sînt eficiente?162 Dezvoltarea personală: arta de a-ţi organiza viaţa163 Scoaterea la lumină a scenariilor noastre inconştiente164 Cum se schimbă aceste stări?165 Utilizarea unor noi mesaje165 Tehnici de „reprogramare“166 ŞTIINŢELE COGNITIVE DE LA CREIER LA SPIRIT169 Revoluţia cognitivă171 Emergenţa noilor ştiinţe172 Un mariaj între cinci discipline172 Către o inteligenţă artificială (IA)?172 Psihologia cognitivă: secretele cunoaşterii174 Lingvistica şi „gramatica gîndirii“176 Neuroştiinţele şi explorarea creierului176 Filosofia spiritului176 O nebuloasă eterogenă177 Modelele gîndirii: calcul sau emergenţă?179 Computaţionismul: a gîndi înseamnă a calcula179 Conexionismul: gîndirea emergentă180 Forţa şi limitele modelelor181 De Ia creier la calculator183 Neuroştiinţele: o investigaţie a profunzimilor creierului183 Arhitectura creierului şi nivelurile lui de organizare183 Centru pilot sau modularitate187 Darwinismul neural: „selecţia naturală“ din cap187 Limitele neuroştiinţelor188 Inteligenţa artificială: calculatorul poate gîndi?189 Un proiect grandios191 Blocaje neaşteptate191 Cum se poate da un „sens“ simbolurilor?192 Domeniile actuale ale IA194 PSIHOLOGIE SOCIALĂ INFLUENŢA SOCIETĂŢII ASUPRA INDIVIDULUI199 Individul şi societatea202 De la teorie la experiment202 Kurt Lewin şi dinamica grupurilor205 Teoria cîmpurilor206 Dinamica grupurild»*:206 Identitatea şi rolurile sociale208 Formarea identităţii208 Rolurile şi regizarea socială209 Credinţe şi reprezentări sociale210 Atitudinile şi ancorarea ideilor210 Prejudecăţi şi stereotipuri: la rădăcinile rasismului211 Reprezentări sociale şi gîndire curentă213 Atribuţia cauzală: cine a greşit?214 Gîndirea comună215 Categorizarea socială: „Ei nu sînt ca noi!“216 Relaţiile sociale218 Norme şi devianţe: arta de a se face sau nu remarcat218 Devianţa, de la nonconformism la revoltă219 Mecanismele de influenţă219 „Efectul Ash“ sau conformitatea faţă de grup219 Supunerea faţă de autoritate: experienţa lui Stanley Milgram220 Imitarea modelelor222 SOCIOLOGIE CONSTRUIREA SOCIETĂŢILOR223 Cum se studiază societatea?225 Descrierea faptelor226 De la statistici... la zugrăvirea moravurilor226 Organizarea datelor2,29 în căutarea cauzelor231 Teoriile: mari şi medii233 „Suprema teorie“234 Teoriile cu bătaie medie234 Pluralitatea modelelor237 Sociologia, fiică a modernităţii237 Prima generaţie: precursorii239 A doua generaţie: fondatorii241 Trei poli ai sociologiei contemporane248 Macrosociologia: societatea la telescop248 Microsociologie: societatea văzută cu lupa249 Mezosociologie: grupuri sociale şi organizaţii251 Către o sinteză?...252 Două chestiuni fondatoare256 La fundamentul liantului social256 Constrîngerea şi dominaţia: este societatea o închisoare?257 Contractul: societatea este un joc de pocher?258 Stratificarea socială: societatea în trepte265 Clasele sociale: omniprezente şi de negăsit265 Straturi şi categorii socioprofesionale266 Mozaicurile de comunităţi şi pluralitatea apartenenţelor267 Stiluri de viaţă268 ECONOMIE ORDINI ŞI DEZORDINI269 Domeniul economiei271 Abordarea microeconomică: modele de piaţă şi piaţa model272 Economie „pură“, poate cam prea pură273 Abordarea macroeconomică: economia naţiunilor275 Abordarea socioeconomică: economia în luptă cu societăţile277 Cum merge economia?279 O logică sistemică280 Feed-back-uri: cercuri vicioase şi cercuri virtuoase282 Mecanismele de reglementare282 Efectele de accelerare283 Feed-back-uri perturbatoare283 Mecanismele ciclice oscilatorii283 Conduita - mai mult sau mai puţin previzibilă - a agenţilor284 Imbricarea subsistemelor284 Economia „încastrată“ în social285 Piaţă sau stat, marea dezbatere a secolului285 Neamestec, mai mult sau mai puţin285 Stat şi Welfare State286 Curentele gîndirii economice288 „Clasicii“ şi armonia pieţei288 Marxiştii şi critica sistemului capitalist292 Marginaliştii şi economia în ecuaţii295 Era keynesismului298 Dezvoltare, criza şi permanenţa în gîndirea keynesismului299 Susţinătorii actuali ai neamestecului299 De la heterodocşi pînă la „socioeconomişti“300 Considerente asupra gîndirii economiceactuale304 PREISTORIE ORIGINILE OMULUI305 Arborelegenealogic al umanităţii308 Strămoşul comun al omului şi al maimuţei308 Familia australopitecilor308 „Ecce Homo“ (Iată omul)309 Şi Homo devine „Sapiens“311 La originea, familiei, puterii, religiei314 Fundamentul societăţilor314 Societatea nu este o invenţie omenească314 Originile familiei nu ne sînt cunoscute315 Tehnică şi utilaj mental316 Explozia sferei culturale317 Inventarea limbajului317 Naşterea gîndirii317 Copilăria artei317 A avut loc o revoluţie neolitică?320 ISTORIA ÎN CĂUTAREA TRECUTULUI321 Scurtă istorie a istoriei323 O invenţie aparţinînd grecilor323 Herodot, mare reporter al războaielormedice323 Tucidide şi războiul Peloponezului324 Un nou mod de a vedea trecutul325 Renaşterea unui gen326 Secolul al XlX-lea: timpul sintezelor şi al şcolilor naţionale327 Istoriografia secolului al XX-lea330 La ce serveşte istoria?331 Istoria şi memoria naţională...331 Istoria - povestire333 De la istoria-povestire la istoria-problemă333 Unde se redescoperă istoria-povestire334 Meseria de istoric335 Pasiunea arhivelor335 Decupajul timpului336 Cele trei perioade ale lui Braudel337 Istoria pusă pe treabă339 Interpretările Revoluţiei franceze339 O problemă deschisă: sursele revoluţiei industriale342 Interpretările globale ale revoluţiei industriale342 De la sinteze la cercetări specializate343 GEOGRAFIE SPAŢIUL ŞI OAMENII345 Cum văd geografii lumea347 Logica spaţiului347 Teritoriul unei discipline.... a teritoriului348 Inventarul Lumii350 Geografia, fiică a călătoriilor şi a hărţilor350 Alexander von Humboldt, călător şi savant351 Influenţa mediului asupra vieţii oamenilor354 Există un. determinism al mediului înconjurător?354 Geografia „nouă“ şi înclinarea pentru modele356 De ce există oraşe?356 Geografia „critică“ şi geografia umanistă357 FILOSOFIE ÎN CĂUTAREA SENSULUI359 Trei înfăţişări ale filosofici363 O chestionare critică?363 O căutare a adevărului?363 A trăi, este o artă?365 Domeniile actuale ale filosofiei365 Filosofía cunoaşterii: „Ce pot să cunosc?“367 Ce este gîndirea?367 Empirismul: lumea este aşa cum o vedem367 Subiectivismul: lumea este aşa cum o reconstruim368 Fenomenologia: eul „lansat“ în lume371 Natura ştiinţei Filosofía morală: „Ce trebuie să fac?“375 în căutarea fericirii375 Morala în căutare de fundamente376 Paradoxurile eticii contemporane377 Filosofía politică: „Ce îmi este permis să sper?“379 La sursele puterii379 Machiavelli era într-adevăr machiavelic?379 „Servitutea voluntară“380 Contractul social: arta de a trăi împreună381 Dilemele libertăţii383 Naşterea statului de drept383 Cum se împacă justiţia cu libertatea?384 „Ce este omul?“386 Către o antropologie filosofică?386 Concepţiile despre natura umană388 Concepţia raţionalistă388 Concepţia naturalistă389 Concepţia utilitaristă389 Concepţia prometeică389 Concepţia vitalistă389 Concepţia existenţialistă390 Concepţia complexă şi tragică390 Filosofía astăzi392 Interogări contemporane392 Criza raţiunii392 Pragmatism, comunicare şi complexitate392 în căutarea unui nou umanism393 De la ştiinţele spiritului la filosofía dreptului393 Index de nume397 Index tematic403