299 __ $aMagistrații și instanțele judecătorești în jurisprudența Curții Europene a drepturilor omului. : hotărâri relevante
955 __ $a1
200 __ $aMagistrații și instanțele judecătorești în jurisprudența Curții Europene a drepturilor omului. $ehotărâri relevante $fIulia David, Dumitru Cazac, Diana Chibulcutean,...] $g[coordonator: Dragoș Călin] $bCarte tipărită
701 __ $aCazac, Dumitru
701 __ $aChibulcutean, Diana
701 __ $aDavid, Iulia
010 __ $a9786065918498
702 __ $aCălin, Dragoș $4coordonator
035 __ $a34/M31
675 __ $a341.645.5(4)(094.9)
675 __ $a347.962(4)(094.9)
675 __ $a341.231.14(4)(094.9)
606 __ $aDrepturile omului (drept internaţional)
606 __ $aCEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului)
606 __ $aOrganizaţie internaţională
606 __ $aEuropa
606 __ $aJurisprudență
606 __ $aMagistratură
101 __ $arum
686 __ $a34/36
102 __ $aRomania
210 __ $aBucurești $cUniversitară $d2013
215 __ $a457 p.
330 __ $aCuprins Prefaţă5 Art. 5 din Convenţie - Dreptul la libertate şi la siguranţă19 1.încălcarea art. 5 par. 3 din Convenţie. Detenţia impusă reclamanţilor la bordul vasului Winner pentru 13 zile nu fusese supervizată de un judecător (procurorul Republicii Franceze neavând această calitate) şi aceştia nu beneficiaseră de protecţia împotriva arbitrariului. Aceste elemente nu pun sub semnul întrebării durata privării de libertate suferită de reclamanţi, justificată de împrejurările excepţionale. (Medvedyev şi alţii c. Franţei, hotărârea din 29 martie 2010, cererea nr. 3394/03) 19 2.Procurorul adjunct din Toulouse, membru al Ministerului Public, nu îndeplinea, în sensul art. 5 par. 3 din Convenţie, garanţiile de independenţă impuse de jurisprudenţă pentru a fi considerat, în sensul acestei dispoziţii, drept „judecător sau alt magistrat împuternicit prin lege cu exercitarea atribuţiilor judiciare”. (Moulin c. Franţei, hotărârea din 23 noiembrie 2010, cererea nr. 37104/06). 41 3.Termenul „magistrat” nu este identic cu termenul „judecător”, dar este necesar să aibă unele caracteristici ale acestuia din urmă, să îndeplinească anumite condiţii, fiecare din ele constituind o garanţie pentru persoana arestată. (Schiesser c. Elveţiei, hotărârea din 4 decembrie 1979, cererea nr. 7710/76) 64 Art.6 din Convenţie - Dreptul la un proces echitabil 80 1.Judecător al Curţii Supreme exclus din corpul magistraţilor printr-o procedură disciplinară nelegală. Lipsa de independenţă şi imparţialitate a Consiliului Superior de Justiţie şi a instanţei de control judiciar - încălcarea art. 6 şi 8 din Convenţie. (Oieksandr 7 Volkov c. Ucrainei, hotărârea din 9 ianuarie 2013, cererea nr. 21722/11) 80 2.Neîncălcarea art. 6 par. 1 din Convenţie, în cazul în care, în numele instanţei, un grefiera administrat proba cu interogatoriul. (Agnes Mort c. Regatului Unit, decizia de inadmisibilitate din 6 septembrie 2001, cererea nr.44564/98) 97 3.Aplicarea unei reguli de imunitate absolută pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu poate fi considerată a depăşi marja de apreciere de care se bucură statele pentru a limita dreptul de acces al unei persoane la o instanţă. (Antonio Esposito c. Italiei, decizia de inadmisibilitate din 5 aprilie 2007, cererea nr. 34971/02) 111 4.Prin natura sa, funcţia de magistrat presupune exercitarea atribuţiilor inerente suveranităţii de stat şi, prin urmare, direct legate de exercitarea puterii publice. (Apayc. Turciei, decizia de inadmisibilitate din 11 decembrie 2007, cererea nr. 3964/05) 116 5.încălcarea art. 6 par. 1 din Convenţie. Absenţa unui civil din rolul central de consilier al tribunalului militar al Marinei privează instanţa de una dintre cele mai importante garanţii ale independenţei. (Grieves c. Regatului Unit, hotărârea din 16 decembrie 2003, cererea nr. 57067/00) 119 6.în ceea ce priveşte independenţa instanţelor militare, în principiu, prin Convenţie nu se interzice ca tribunalele militare să judece cauze penale privind personalul militar, cu condiţia ca acestea să respecte garanţiile de independenţă şi imparţialitate. (Cooper c. Regatului Unit, hotărârea din 16 decembrie 2003, cererea nr. 48843/99) 125 7.Văduva unui judecător, reclamant în faţa CEDO, singurul său moştenitor, are un interes juridic suficient - de natură morală - pentru a justifica continuarea procedurii. Reclamantul s-a plâns de lipsa de imparţialitate şi independenţă a Consiglio Superiore della Magistratura, determinată de componenţa sa, de 8 nerespectarea dreptului la apărare în faţa acestui organism şi de faptul că şedinţa Curţii de Casaţie nu a fost publică. (Covassi c. Italiei, decizia de inadmisibilitate din 12 octombrie 1994, cererea nr. 21869/93) 136 8.Retragerea calităţii de onoare oferită unui judecător pensionar, ca urmare a condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni sexuale. Neîncălcarea art. 6 par. 1 din Convenţie. (Decheix c. Franţei, decizia de inadmisibilitate din 19 ianuarie 2010, cererea nr. 26522/03) 141 9.Procedura disciplinară derulată împotriva preşedintelui Curţii Supreme a Republicii Slovacia. încălcarea dreptului la judecarea cauzei de o instanţă imparţială. Motivul invocat de Curtea Constituţională, şi anume nevoia de a-şi menţine competenţa de soluţionare a cauzei, nu poate justifica participarea a doi judecători ale căror cereri de recuzare au fost admise în procedurile anterioare derulate împotriva reclamantului, pentru lipsă de imparţialitate. (Harabin c. Slovaciei, hotărârea din 20 noiembrie 2012, cererea nr. 58688/11) 144 10.încălcarea art. 6 par. 1 din Convenţie, cauza fiind soluţionată de un complet unic, alcătuit dintr-un asesor, care nu se bucura de garanţii reale de independenţă, spre exemplu, putând fi demis de Ministrul Justiţiei. (Henryk Urban şi Ryszard Urban c. Poloniei, hotărârea din 30 noiembrie 2010, cererea nr. 23614/08) 154 11.Dat fiind numărul limitat de judecători în funcţie la Curtea Supremă de Justiţie din Georgia, de multe ori este inevitabil ca aceiaşi judecători să fie implicaţi în examinarea unei plângeri asupra căreia deja şi-au exprimat o opinie într-un ansamblu anterior de acţiuni similare. Pe cale de consecinţă, faptul că un judecător a fost implicat în ambele litigii privind pensia reclamantei, similare, dar fără legătură între ele - în cel dintâi caz exprimând o poziţie minoritară, iar în cel de-al doilea poziţia majoritară a completului - nu justifică argumentul că imparţialitatea judecătorului ar fi fost afectată în cea de-a doua cauză. (Khoniakina c. Georgiei, hotărârea din 19 iunie 2012, cererea nr. 17767/08) 162 9 12.Cererea de anulare a unui act al Parlamentului croat privind desemnarea unui judecător la Curtea Constituţională. încălcarea principiului contradictorialităţii, prin imposibilitatea reclamantului, judecător al unei instanţe de contencios administrativ, de a combate informaţiile furnizate Curţii Constituţionale de experţi şi diverse instituţii, comunicate acestuia după pronunţarea deciziei definitive. (Juricic c. Croaţiei, hotărârea din 26 iulie 2011, cererea nr. 58222/09) 13.Instanţele de proximitate din Franţa îndeplinesc, în principiu, condiţiile pentru a fi considerate drept “tribunale”, în sensul art.6 par.1 din Convenţie. (Kotoujansky c. Franţei, decizia de inadmisibilitate din 25 septembrie 2008, cererea nr. 16157/07)... 14.Un dezechilibru obiectiv şi abstract poate fi suficient în vederea constatării unei încălcări a principiului egalităţii armelor. Neacordarea posibilităţii de a combate afirmaţiile făcute de procuror sau alt reprezentant al statului, atât în penal cât şi în civil, a condus la constatarea încălcării art.6 din Convenţie. (Kress c. Franţei, hotărârea din 7 iunie 2001, cererea nr. 39594/98) 15.Circumstanţele excepţionale care ţin de natura soluţionării cauzei pot justifica lipsa dezbaterilor publice, spre exemplu, în cazul litigiilor preponderent tehnice care se pretează mai degrabă unor proceduri scrise, decât susţinerilor orale, din motive de eficacitate şi economice. (Martinie c. Franţei, hotărârea din 12 aprilie 2006, cererea nr. 58675/00) 16.Procedură disciplinară împotriva unui magistrat. Obiectul procesului, dezbătut pe larg în mediile publice, era de natură a stârni un amplu interes în cadrul opiniei publice, fiind oportună asigurarea unei publicităţi corecte şi complete a dezbaterilor. Mai mult, în lumina funcţiei publice a reclamantului, precum şi a acuzaţiilor privind politizarea acţiunii disciplinare, era atât în interesul său, cât şi al opiniei publice, să se asigure o publicitate reală a dezbaterilor. (Olujic c. Croaţiei, hotărârea din 5 februarie 2009, cererea nr. 22330/05) 17.Principiul egalităţii armelor şi locul procurorului în sala de judecată. Faptul că procurorul nu a ocupat un loc lângă avocaţi şi consilieri juridici nu este suficient în sine pentru a se contesta egalitatea armelor sau lipsa de imparţialitate şi independenţă, în măsura în care, chiar dacă se acordă Ministerului Public o poziţie „fizică” privilegiată în sala de judecată, aceasta nu pune acuzatul într-o situaţie de dezavantaj concret pentru apărarea intereselor sale. (Ovidiu Trăilescu c. României, decizia de inadmisibilitate din 22 mai 2012, cererile nr. 5666/04 şi 14464/05) 218 18.Test asupra independenţei şi imparţialităţii instanţei, atunci când unul dintre membrii completului de judecată al Curţii de Apel, la momentul soluţionării cauzei, deţinea şi funcţia de parlamentar. Chiar dacă participarea la adoptarea unei măsuri legislative generale ar putea crea dubii cu privire la funcţiile judiciare ulterioare, în această cauză nu se poate afirma că magistratul a avut legătură, ca parlamentar, cu fondul cauzei. (Pabla Ky c. Finlandei, hotărârea din 22 iunie 2004, cererea nr. 47221/99) .... 228 19.încălcarea dreptului la un proces echitabil, ca urmare a condamnării reclamantului de o instanţă care nu a fost alcătuită conform legii naţionale. Hotărârea a fost pronunţată de un complet în care două judecătoare fără pregătire juridică activau deja de 88 de zile, depăşind cu mult perioada legală de 14 zile pentru care puteau fi numite. (Posokhov c. Rusiei, hotărârea din 4 martie 2003, cererea nr. 63486/00) 232 20.Critica adusă de Serviciul Naţional Juridic şi Asociaţia Naţională a Judecătorilor şi a Procurorilor unui proiect de lege, aplicabil procedurilor penale în curs de desfăşurare împotriva reclamantului, nu a reprezentat o încălcare a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 par. 1 din Convenţie. (Previti c. Italiei, decizia de inadmisibilitate din 8 decembrie 2009, cererea nr. 45291/06) 236 21.Dualitatea funcţiilor Consiliului de Stat, consultative şi jurisdicţionale, şi participarea membrilor săi la exercitarea ambelor afectează imparţialitatea instanţei, dacă persoanele care compun formaţiunea jurisdicţională au participat în prealabil la emiterea unui aviz consultativ în aceeaşi chestiune, încălcându-se astfel prevederile art. 6 din Convenţie. (Procola c. Luxemburgului, hotărârea din 28 septembrie 1995, cererea nr. 14570/89) 22.Neîncălcarea art. 6 par. 1 cu privire la independenţa şi imparţialitatea Consiliului de Stat francez în ceea ce priveşte cumularea competenţei sale jurisdicţionale cu atribuţiile administrative. (Sacilor Lormines c. Franţei, hotărârea din 9 noiembrie 2006, cererea nr. 65411/01) 23.Problemele ce ţin de angajarea, de încadrarea sau de revocarea dintr-o funcţie publică nu constituie măsuri privitoare la drepturile cu caracter civil în sensul art. 6 par. 1 din Convenţie. Deşi este adevărat că, în acest caz, procedura disciplinară a afectat în mod indirect reputaţia reclamantului, Comisia nu consideră că prin aceasta s-a realizat încălcarea unui drept al reclamantului, deoarece problema reputaţiei reclamantului nu a reprezentat punctul crucial. (Scalfari c. Italiei, decizia de inadmisibilitate din 6 septembrie 1995, cererea nr. 25007/94) 24.în anumite cazuri, o campanie de presă virulentă poate afecta în mod negativ caracterul echitabil al unui proces şi poate atrage răspunderea statului. Acest lucru poate afecta atât imparţialitatea instanţei, în temeiul art. 6 par. 1, cât şi prezumţia de nevinovăţie, consacrată de art. 6 par. 2. Cu toate acestea, în prezenta cauză, mass-media nu a lansat o campanie virulentă de presă cu scopul de a împiedica caracterul echitabil al procesului şi nici nu există vreun indiciu că interesul mass-media în această problemă a fost declanşat de procuror. (Shuvalov c. Estoniei, hotărârea din 29 mai 2012, cererile nr.39820/08 şi nr.14942/09) 25.Reclamanta a criticat abordarea Consiliului Suprem Judiciar, accentuând importanţa criteriului clarităţii şi transparenţei în procedeul de promovare a judecătorilor. în ciuda seriozităţii şi a importanţei acestei probleme, chiar dacă sistemul bulgara făcut obiectul criticilor în ceea ce priveşte independenţa judecătorilor 12 şi buna funcţionare a sistemului, nu este rolul CEDO să îşi exprime punctul de vedere asupra acestui proces sau să instruiască instanţele naţionale cu privire la interpretarea legislaţiei interne. (Stancheva Dzhidzeva-Trendafilova c. Bulgariei, decizia de inadmisibilitate din 9 octombrie 2012, cererea nr. 12628/09) 272 26.încălcarea art. 6 par. 1 din Convenţie, ca urmare a faptul că instanţelor interne poloneze le-au trebuit peste patru ani pentru a decide asupra unei cereri în despăgubire, întemeiată pe reducerea pensiei reclamantului, fost judecător. (Styranowski c. Poloniei, hotărârea din 30 octombrie 1998, cererea nr. 28616/95) 281 27.încălcarea art. 6 par. 1 din Convenţie, în ce priveşte cerinţa unei „instanţe imparţiale”, întrucât, cu trei ani înainte de şedinţa Curţii Supreme de Justiţie, fiul unui judecător, membru al completului, a fost exmatriculat din liceu de director şi profesorii care fac parte din organizaţiile reclamante, iar judecătorul a ameninţat administraţia liceului cu răzbunarea. (Tocono şi Profesorii Prometeişti c. Moldovei, hotărârea din 26 iunie 2007, cererea nr. 32263/03) 181 28.Transferul impus unui procuror la un parchet inferior, cu diminuarea veniturilor sale. Decret prezidenţial supus unui control judiciar. Neîncălcarea art. 6 din Convenţie. (Zalli c. Albaniei, decizia de inadmisibilitate din 8 februarie 2011, cererea nr. 52531/07) 196 Art. 7 din Convenţie - Nicio pedeapsă fărălege 309 1.Neîncălcarea art.7 par.1 din Convenţie. Condamnarea penală a fostului procuror general al Republicii Democrate Germane, pentru că, în anul 1978, a pus concluzii de condamnare a unui disident al regimului comunist, act arbitrar intolerabil, ce a avut scopul de a readuce la tăcere un critic al regimului. Este legitim pentru un stat de drept să angajeze urmărirea penală împotriva unor persoane care s-au făcut vinovate de săvârşirea unor infracţiuni sub un regim anterior. (Glaessnerc. Germaniei, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie2001,cerereanr.46362/99) 309 13 Art. 8 din Convenţie - Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie 1.Revocarea din funcţie a unui judecător, motivată în parte de conduita sa în viaţa privată. Garanţii împotriva caracterului arbitrar. (Ozpinarc. Turciei, hotărârea din 19 octombrie 2010, cererea nr. 20999/04) 2.Instanţele belgiene, care au dispus condamnarea reclamanţilor (un magistrat şi un medic) pentru săvârşirea infracţiunilor de vătămare corporală, ca urmare a practicilor sexuale sado- masochiste deosebit de violente, au interpretat dispoziţiile legale într-o manieră previzibilă, în mod rezonabil. (K.A. şiA.D. c. Belgiei, hotărârea din 17 februarie 2005, cererile nr. 42758/98 şi 45558/99) Art. 9 din Convenţie - Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie 1.Neîncălcarea art. 6 par. 1,9, 10 şi 14 din Convenţie. în temeiul unor numeroase mărturii şi plângeri împotriva reclamantei, judecător, formulate de diverşi funcţionari ai statului şi de persoane fizice, s-a constatat că aceasta a recrutat mai mulţi colegi şi terţe persoane ca membri ai Bisericii Muean eepa, a încercat fără succes să înscrie o serie de alte persoane, s-a rugat în public în timpul şedinţelor de judecată, a promis anumitor părţi soluţii favorabile în litigiile lor dacă se alătură Bisericii, a criticat moralitatea anumitor părţi cu privire la diferite drepturi, aceste activităţi ducând, printre altele, la întârzierea soluţionării litigiilor. (Pitkevich c. Rusiei, decizia de inadmisibilitate din 8 februarie 2001, cererea nr. 47936/99) Art. 10 din Convenţie - Libertatea de exprimare 1.Libertatea de exprimare. încălcarea art. 10 din Convenţie ca urmare a sancţionării disciplinare a unui magistrat pentru subminarea onoarei şi demnităţii profesiei şi nerespectarea statutului său de judecător, prin manifestarea simpatiei faţă de Partidul Muncitorilor Kurzi. (Albayrakc. Turciei, hotărârea din 31 ianuarie 2008, cererea nr. 38406/97) 365 2.Reclamantul s-a plâns de încălcarea dreptului la libera exprimare, întrucât a fost sancţionat cu revocarea numirii în funcţia de Preşedinte al Curţii Supreme, drept consecinţă a opiniilor exprimate asupra principiului separării puterilor în stat şi asupra garanţiilor independenţei sistemului judiciar din Slovacia. Lipsa incidenţei art. 6 par. 1 din Convenţie, întrucât funcţia de preşedinte al Curţii Supreme implică, prin natura sa, exercitarea puterii conferite prin norme de drept public şi presupune îndatoriri destinate să protejeze interesele generale ale statului. (Harabin c. Slovaciei, decizia de inadmisibilitate din 29 iunie 2004, cererea nr. 62584/00) 369 3.Obligaţia unui procuror de a nu afişa o apartenenţă politică şi de a fi neutru, neavând dreptul de a se folosi de poziţia sa oficială în interesul partidelor politice. Reclamantul, care ocupa funcţia de adjunct al Procurorului General al Armeniei, a participat la un miting, în cadrul căruia a prezentat un discurs public care sprijinea un candidat al opoziţiei la preşedinţie, criticând autorităţile, în special în ceea ce priveşte desfăşurarea alegerilor. Ingerinţa în libertatea de exprimare a reclamantului, chiar şi sub forma unei sancţiuni disciplinare, a fost proporţională cu scopul legitim urmărit şi, prin urmare, necesară într-o societate democratică. (Jhangiryan c. Armeniei, decizia de inadmisibilitate din 5 februarie 2013, cererea nr. 8696/09) 374 4.Limitele criticii admisibile sunt mai largi atunci când sunt criticaţi funcţionari care acţionează în exerciţiul funcţiilor lor oficiale. Condamnarea penală a redactorului-şef al unui ziar pentru calomnierea judecătorilor de instrucţie într-un articol referitor la conferinţa de presă organizată de părţile civile. (July şi SARL Liberation c. Franţei, hotărârea din 14 februarie 2008, cererea nr. 20893/03).’ 381 5.Declaraţiile făcute de reclamant, în calitate de procuror în Turcia, într-un anumit context istoric, politic şi legal în care posibilitatea urmăririi penale a instigatorilor loviturii militare din 1980 era supusă unei largi dezbateri, preocupând interesul general, nu constituiau o insultă la adresa forţelor armate ale statului, ci au avut drept scop reliefarea unor insuficienţe în sistemul democratic. în consecinţă, condamnarea reclamantului nu este justificată de nicio nevoie socială imperioasă. (Kayasu c. Turciei, hotărârea din 13 noiembrie 2008, cererile nr. 64119/00 şi 76292/01) 384 6.Libertatea de exprimare. Excludere din magistratură pentru afirmaţii publice vizând conduita unor oficiali ai statului în legătură cu desfăşurarea unui proces de corupţie la nivel înalt. în interviurile sale, reclamanta a relevat o stare de lucruri îngrijorătoare, afirmând că exercitarea de presiuni asupra judecătorilor învestiţi cu soluţionarea unor cauze este o chestiune frecvent întâlnită şi că această problemă trebuie tratată cu seriozitate dacă sistemul judiciar doreşte să-şi menţină independenţa şi să se bucure de încrederea publicului. (Kudeshkina c. Rusiei, hotărârea din 26 februarie 2009, cererea nr. 29492/05) 388 Art. 11 din Convenţie - Libertatea de întrunire şi de asociere 402 1.încălcarea art. 11 din Convenţie. Curtea a criticat dispoziţiile unei directive a Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul căreia fuseseră sancţionaţi magistraţii reclamanţi, membri ai unei asociaţii francmasone, în condiţiile absenţei unei interdicţii clare şi exprese în acest sens. (A/ F. c. Italiei, hotărârea din 2 august 2001, cererea nr. 37119/97) 402 2.încălcarea art. 11 din Convenţie. Curtea a criticat dispoziţiile unei directive a Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul căreia fuseseră sancţionaţi magistraţii reclamanţi, membri ai unei asociaţii francmasone, în condiţiile absenţei unei interdicţii clare şi exprese în acest sens. (Maeştri c. Italiei, hotărârea din 17 februarie 2004, cererea nr. 39748/98) 407 Art. 13 din Convenţie - Dreptul la un recursefectiv 415 1.încălcarea art. 13 coroborat cu art. 6 par.1 din Convenţie, ca urmare a refuzului înaltului Consiliu de Justiţie din Albania de a 16 soluţiona într-un termen rezonabil o procedură de excludere din magistratură a unui judecător. (Mishgjoni c. Albaniei, hotărârea din 7 decembrie 2010, cererea nr. 18381/05) 415 Art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie - Protecţia proprietăţii 1.Neactualizarea cuantumului pensiilor unor foşti procurori, raport de salariul procurorilor în funcţie. Neîncălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, statul beneficiind de o marjă largă de apreciere în domeniul politicilor economice. (Aleksi Bakradze şi alţii c. Georgiei, decizia de inadmisibilitate din 8 ianuarie 2013, cererea nr. 1700/08) 2.Plata cotizaţiei la fondul public de pensii poate da naştere, în anumite situaţii, unui drept patrimonial care poate fi afectat de modul în care se distribuie fondurile. (Bellet, Huertas şi Vialatte c. Franţei, decizia de inadmisibilitate din 27 aprilie 1999, cererile nr. 40832/98, 40833/98 şi 40906/98) 3.Pierderea statutului de judecător pensionat şi a pensiei speciale aferente acestuia, ca urmare a depunerii unei declaraţii false, cu privire la colaborarea cu fostul serviciu secret din Polonia, nu a constituit o ingerinţă în dreptul de proprietate al reclamantei, în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie. (Rasmussen c. Poloniei, hotărârea din 28 aprilie 2009, cererea nr. 38886/05) 4.încălcarea art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie prin lipsa asigurării plăţii adecvate şi la timp a remuneraţiei judecătorilor instanţelor naţionale din Ucraina şi incertitudinea în care aceştia din urmă au fost lăsaţi, având ca îndatorire exercitarea funcţiilor judiciare independent şi imparţial, pentru a fi protejaţi de presiunile externe menite să le influenţeze deciziile şi comportamentul. (Zubko şi alţii c. Ucrainei, hotărârea din 26 aprilie 2006, cererile nr. 3955/04, 5622/04, 8538/04 şi 11418/04)