299 __ $aO scurtă istorie a minții : de la maimuțele antropoide la intelect și mai departe
975 __ $a591.481.1 $a575.8 $a612.8 $a159.95
200 __ $aO scurtă istorie a minții $ede la maimuțele antropoide la intelect și mai departe $fWilliam H. Calvin $gtraducere din engleză de Carmen Strungaru $bCarte tipărită
700 __ $aCALVIN, WILLIAM H.
702 __ $4traducător $aStrungaru, Carmen
010 __ $a9789735068981
035 __ $a611/614/C15
035 __ $aC.II.43092
675 __ $a591.481.1
675 __ $a575.8
675 __ $a612.8
675 __ $a159.95
686 __ $a61
606 __ $aSistem nervos
606 __ $aEvoluţia speciilor
606 __ $aMinte (psihologie)
606 __ $aCreier
606 __ $aGândire (psihologie)
606 __ $aNeuroștiințe
606 __ $aEvoluţie (biologie)
606 __ $aNeurobiologie
101 __ $arum
102 __ $aRomania
210 __ $aBucureşti $cHumanitas $d2021
215 __ $a270 p. $cil., fig.
225 __ $aȘtiinţă
300 __ $aBibliogr. p. 241-244
300 __ $aNote
300 __ $aIndice
330 __ $aCuprins PREFAŢĂ 13 „Ştii să spui povestea lumii, într-o seară, în jurul focului din mijlocul taberei, aşa cum făceau şamanii de demult?" Istoria minţii e uimitor de scurtă. în loc să-ncep cu un Big Bang, vă voi conduce către unul - „Big Bang ui Minţii" - şi apoi ne vom uita mai departe, către viitoarele progrese ale minţii. 1. CAND CIMPANZEII GÂNDESC Cum eram acum 7 milioane de anii Poate că cimpanzeii nu sunt la fel de sociabili cu oamenii precum un câine, care te crede conducătorul haitei din care face parte, sau o pisică, care te confundă cu mama ei, dar, ei între ei, cimpanzeii manifestă mare parte din comportamentul social uman instinctiv. Se joacă chiar şi de-a baba oarba. în schimb nu au capacitatea de a-şi face planuri pe termen lung. 2. POZIŢIE BIPEDĂ, DAR CREIER MARE CÂT AL MAIMUŢELOR ANTROPOIDE 37 La liziera pădurii cu savana Nu ne dorim să trăim în pădurile întunecate. Preferăm câţiva copaci şi o perspectivă frumoasă către apă şi iarbă - motiv pentru care o proprietate pe malul mării este acum atât de scumpă. Strămoşii noştri săpau după rădăcinoase, dar nu produceau unelte ascuţite. Oare maimuţele bipede au adoptat postura verticală pentru a vedea mai bine în zare, pentru a-şi căra mai bine puiul, sau ca să nu le mai ardă spinarea vipia din miezul zilei? 3.TRIPLA LANSARE DE-ACUM VREO 2,5 MILIOANE DE ANI Clima oscilantă, confecţionarea uneltelor şi creierul mai mare In Africa a apărut un derivat cu un creier mai mare. O specie nouă apare, de regulă, ca o populaţie mică, izolată. Să ne imaginăm, de pildă, că sucursala din Nairobi a unei mari companii nu mai poate să comunice cu sucursala-mamă şi trebuie să se descurce pe baza propriilor idei şi resurse, să se scufunde sau să se menţină pe linia de plutire prin propriile forţe intr-un climat tot mai ostil. 4.HOMO ERECTUS S-A HRĂNIT BINE Când a început să mănânce mai multă came, a reuşit pentru prima oară să se răspândească în afara Africii Probabil că deja prepara hrana, poate chiar şi câte o tocăniţă delicioasă. Cu 1,7 milioane de ani în urmă, Homo erectus s-a răspândit din Africa în stepele Asiei, unde mânca multă came. Aruncarea cu precizie e o sarcină dificilă pentru creier. Nu te poţi baza pe informaţii actualizate pe parcursul lansării (celulele nervoase îţi funcţionează prea încet). în lipsa unui feedback la vremea potri¬vită, trebuie să-ţi construieşti planul perfect în etapa „fiţi gata“ - şi poţi da greş în nenumărate feluri, toate ducând la pierderea hra¬nei. Aşa că planificarea mai bună pe termen scurt are beneficii imediate. E posibil ca tot ea să fi dus şi la îmbunătăţirea planifi¬cării menite altor situaţii. 5.A DOUA EXPLOZIE A CREIERULUI Ce s-a petrecut mai exact în urmă cu circa 750.000 de ani? Atunci când clima din epoca de gheaţă a început să aibă oscilaţii mai lente şi mai ample, creierul a început să crească mai rapid în dimensiuni. Dar de ce? Tehnici de vânătoare mai solicitante? Sau poate a fost vorba de începuturile protolimbajului, format din propoziţii scurte ca ale unui copil de doi ani de astăzi, dar încă nestructurat suficient pentru propoziţii mai lungi? 6.NEANDERTHALIENII Şl STRĂMOŞII NOŞTRI PRE-SAPIENS 83 Confecţionarea în două etape a uneltelor şi ce ne poate spune ea despre gândire Dacă hominizii de acum 400.000 de ani puteau să etapizeze atât confecţionarea de unelte, cât şi prepararea hranei, probabil că viaţa lor mentală includea şi alte planuri, mai orientate către vi-itor. Faptul că ne întrebăm dacă neanderthalienii puteau să vor-bească ne ajută să ne lămurim cu privire la câteva dintre schim-bările petrecute în milionul de ani care a trecut. 7.HOMO SAPIENS FĂRĂ MINTEA MODERNĂ 91 Un creier mare, dar care nu prea o arată Iată ne iviţi în ultimele câteva minute ale filmului devenirii din maimuţe, iar mult lăudata noastră inteligenţă încă nu şi-a făcut apariţia. Strămoşii noştri timp de 100.000 de ani au fost Homo sapiens, dar, deşi aveau creierul mare, ei nu erau Homo sapiens sa¬piens „moderni comportamental". Forme simple de protostructu- ră precum încadrarea şi „teoria minţii" existau deja, şi la fel, poa¬te, un protolimbaj asemănător cu al unui copil modern de doi ani. în mod cert, dimensiunea creierului n-a fost suficientă pentru a produce rezultate spectaculoase. Mai trebuia şi altceva. 8.APARE ÎN SFÂRŞIT GÂNDIREA STRUCTURATĂ 115 Principiul rampei de acces şi apariţia funcţiilor intelectuale superioare Când spui „Cred că l-am văzut plecând acasă" asamblezi trei pro-poziţii într-o a patra. Gândirea mai are şi alte aspecte structurate: planificarea în mai multe etape, jocuri cu reguli ce te obligă la anumite mutări, înlănţuiri logice de judecăţi, muzica structurată. Se poate ca această suită structurată să fi contribuit la pasul imens către mintea modernă. A fost oare nevoie de o altă modificare genetică pentru a deveni moderni comportamental, sau boom-ul s-a declanşat doar graţie achiziţiilor culturale, când copiii au în¬ceput să fie expuşi elementelor structurate suficient de mult încât să-şi poată configura creierul mai devreme - şi astfel să fie mai performanţi în viaţa adultă? 9.DIN AFRICA, PRETUTINDENI Oare acest prototip încă plin de erori e cel care s-a răspândit în întreaga lume? în urmă cu circa 60.000 până la 40.000 de ani este intervalul cel mai probabil în care se va fi petrecut migraţia oamenilor moderni în zonele mai exotice ale Eurasiei. Şi se pare că au devenit moderni comportamental în multe privinţe importante nu cu mult timp înainte de a părăsi Africa, lipsa unei perioade de „reglare" a noilor capacităţi, înainte ca acest prototip brut să se răspândească în afara Africii, poate fi privită ca prima distribuţie mondială a unui soft predispus la erori de sistem. 10.CUM GESTIONEAZĂ CREATIVITATEA ÎNCURCĂTURILE163 Funcţiile intelectuale superioare şi căutarea coerenţei Suntem fascinaţi când descoperim o ordine ascunsă, când dibuim, folosindu-ne de imaginaţie, cum se leagă lucrurile. Iar problema cu creativitatea nu e alcătuirea unor combinaţii noi - e de-ajuns fie şi puţină dezordine -, ci gestionarea lipsei de coerenţă. De mul¬te ori lucrurile nu se leagă prea bine - de pildă în cursul viselor noastre nocturne, pline de oameni, locuri şi întâmplări care nu prea se potrivesc unele cu altele. Ce fel de proces din mers e necesar pentru a transforma un asemenea amestec incoerent într un tot unitar şi coerent, fie că e vorba de un program pentru mişcarea de aruncare la ţintă sau de unul pentru construirea unei propoziţii noi de rostit cu voce tare? 11.AUTOCIVILIZAREA177 De la plantare la scriere şi la medicina minţii Odată ce agricultura a permis dezvoltarea oraşelor şi a ocupaţiilor specializate, acum 6.000 de ani (adică în ultimele secunde ale fil¬mului), scrierea s-a dezvoltat din ţinerea evidenţei taxelor în urmă cu circa 5.000 de ani. Educaţia ne ajută acum să ne descurcăm cu mintea noastră expusă la erori, să ne „dezvăţăm" de fizica noastră aristotelică intuitivă, dar greşită, de biologia noastră intuitivă a substanţelor vitale şi de noţiunile noastre intuitive de inginerie care fac ca evoluţia darwiniană să fie atât de greu de priceput. Azi, medicina liniștește vocile şi vindecă depresiile. Dar oare e în stare medicina minţii să ne şi „îmbunătăţească", nu doar să ne panseze pe ici, pe colo la repezeală? 12.CE E BRUSC ÎN BIG BANG-UL MINŢII? 191 Oamenii moderni au reuşit cumva să se pună la punct Pentru cei pasionaţi de întrebările „cum" şi „de ce", un scurt re-zumat al celei mai recente Tranziţii Majore din decursul evoluţi¬ei. Se cunosc, până acum, vreo 5-6 candidaţi principali pentru tranziţia spre omul modern comportamental, Homo sapiens sapi¬ens. Toţi se poate să fi fost esenţiali, dar nu suficienţi. întrebarea nu e când a fost adăugată ultima piatră la boltă, ci care din ele a avut o curbă de creştere tot mai vertiginoasă odată ce construcţia începuse să se ridice de la sine. Candidatul EvoDevo, acei copii precoce care şi-au configurat creierul mai de timpuriu şi au deve¬nit adulţi mai capabili, a reuşit să ducă la dublarea şi împătrirea procentului utilizatorilor de sintaxă în numai câteva generaţii. 13.SĂ NE IMAGINĂM O CASĂ DIN CĂRŢI DE JOC203 Inventarea, din mers, a unor noi niveluri de organizare Să luăm un exemplu în patru trepte: lâna e formată din fire, care sunt toarse până devin un material textil, iar acesta din urmă este apoi aranjat, prelucrat şi transformat în piese de îmbrăcăminte. Când reuşim, dimineaţa, să trecem de etapa cuvintelor monosi¬labice, după ce ne bem cafeaua, începem să facem corelaţii („As- ta-i mai mare decât aceea"). După o a doua ceaşcă de cafea putem avansa la un alt nivel, al analogiilor („mai mare e mai bine"). Poeţii, de pildă, au de cântărit şi comparat diverse metafore-can- didaţi şi recurg la tot felul de practici superstiţioase pentru a-şi ridica în minte casa din cărţi de joc şi a aşeza nivel peste nivel. 14.VIITORUL MINŢII AMPLIFICATE215 Un amestec inflamabil de ignoranţă şi putere? încotro se-ndreaptă mintea de-aici înainte, odată ce puterile i-au sporit graţie educaţiei şi noilor unelte îmbunătăţite de ştiinţă - dar cu instinctele sale viscerale care evoluază lent şi sunt încă puternic ancorate în epoca de gheaţă? Probabil că vom schimba din nou vitezele mentale şi vom ajunge să operăm cu mai multe concepte simultan şi să luăm decizii din ce în ce mai rapid - dar, cu cât mergi mai repede, cu atât rişti mai mult să pierzi controlul. Etica, morala, simţul a „ceea ce e drept" sunt posibile numai pentru că există un nivel la care noi, oamenii, suntem capabili să facem speculaţii asupra viitorului şi să ne adaptăm în conse¬cinţă acţiunile. Dar ştiinţa ne oferă din ce în ce mai multe „fa¬ruri", iar noi, în loc să ne lăsăm conduşi de ele, „le-o tot luăm înainte", apăsând pe acceleraţie mai tare decât ar trebui ca să putem reacţiona eficient. POSTFAŢĂ239 Lecturi recomandate 241 Note 245 Indice 257